Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Foileton > Mobil |   


Autor: Mihaela Moşneanu         Publicat în: Ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014        Toate Articolele Autorului

COBRA - partea a doua
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Mihai era prietenul lor şi fiind concentrate asupra discuţiei despre Ionuţ, nu-l observară. Acesta ajunsese de puţin timp la câţiva pasi de ele şi ascultase discuţia lor. Râdea mai mult de ceea ce auzise, decât de zbenguiala lor şi de aceea li se adresase aşa.  

Era puţin mai scund decât Ani, cu părul şaten şi creţ până în dreptul umerilor. Avea ochii mari şi căprui, nasul cârn şi buzele cărnoase, nuanţate cu un roşu aparte. Era îmbrăcat într-o pereche de blugi rupţi în genunchi, într-un tricou cu imaginea lui Freddie Mercury şi purta nişte bocanci de armată cu şireturile dezlegate, ceea ce făcea ca limbile bocancilor să spânzure într-o parte.  

Râsul său deschis din toată inima făcea să i se vadă dinţii ca două şiraguri de perle şi gropiţele din obraji, după care majoritatea fetelor erau topite. Era de felul lui un băiat tăcut. Nu râdea din orice motiv sau cu oricine, dar Alina şi Ani erau prietenele lui apropiate. Cele două fete şi Dan aveau ocazia să-l vadă râzând aşa mai des. Dan era plecat la ţară la bunici şi de aceea nu era cu cei trei tineri.  

Fetele se întoarseră brusc spre el şi îl întrebară în acelaşi timp:  

- Aaa! De când stai acolo şi asculţi?  

- Ce-aveţi măi? V-au apucat rău de tot pandaliile, ar trebui să mergeţi la un psihiatru.  

Atunci fetele se repeziră la el şi începură ,,să-l bată", trăgându-i câte-o palmă sau ciupindu-l.  

- Du-te-n colo de nărod ce eşti.  

- Auu! Auu! Auu! Lăsaţi-mă-n paceee!  

La un moment reuşi printre hohote de răs să le întrebă pe fete:  

- Mă, auu! Hai! Auuu! Nu mai daţi! Haideţi nebunelor, nu veniţi la discotecă?  

Alina strigă în gura mare:  

- Hai la discotecăăă!  

Ani îi strigă şi ea Alinei:  

- Haideţi! Hai să mergem. Alinooo! Ţi-a venit cheful de viaţă, măi fată!  

Îl spuseră lui Mihai să meargă între ele şi râzând, îl luară de braţ şi plecară toţi trei spre discotecă.  

Înaintară concomitent pe iarbă şi pe alei, printre pomi şi pe lângă trandafiri, până ieşiră din parc şi ajunseră pe strada luminată de becuri. Fetele îl bâzâiau pe Mihai la fel ca în parc, făcându-l pe acesta să ţipe cât îl ţinea gura.  

Şi continuându-şi drumul în felul acesta, ajunseră în câteva minute. Discoteca se ţinea într-o clădire veche, semăna cu o casă şi se numea Cobra. Era o clădire gri cu etaj şi cu acoperiş cărămiziu de tablă dreaptă. Pe mijloc era intrarea şi pe pereţi erau pictate în stânga şi în dreapta câte o cobră roşie.  

Capetele lor roşii, ochii verzi şi botul larg deschis din care ieşeau limbile subţiri, crăpate la vârf şi cei doi colţi lunguieţi, dădeau impresea că vroiau să te împroaşte cu venin sau că au intenţia să sară pe tine. Sus la etaj era un restaurant închis de ani de zile şi jos unde se ţinea discoteca fusese un bar. Deasupra uşii era scris mare COBRA cu un vişiniu aprins.  

Uşa masivă de fier era deschisă la perete şi în mijlocul ei stătea ţeapăn ca un Hercule, Arabul bodyguardul. Acesta era privit cu respect şi teamă de toţi tinerii care veneau la discotecă. Era un tip înalt şi vânjos, îmbrăcat în blugi negri şi un maieu bleumarin pe care se vedea imaginea gri cauciucată a lui Bruce Lee. Pe cap avea un batic roşu şi pe ambele mâini tatuaje. Îl chema Sandu, dar porecla lui era Arabul, pentru că semăna la faţă cu un arab. Toată lumea îi spunea Arabu' Bodyguardu', deoarece era bodyguard-ul discotecii. Când lipsea Ginu - ca acum - băiatul responsabil cu intrarea tinerilor în discotecă, el împărţea biletele. Majoritatea tinerilor veneau la COBRA pe motiv că era muzică pentru toate gusturile. Era dance, rock, blues, raggaeton şi orice preferinţă muzicală a tinerilor era satisfăcută de Costi Popescu alias Dj Johnny pe bani, dar şi fără bani în unele cazuri. Bineînţeles, nu lipseau nici dedicaţiile.  

Când cei trei tineri ajunseră în faţa discotecii COBRA, se-auzea dinăuntru ,,U Can'Touch This" al lui MC Hammer. Mihai îl salută pe Arabul şi dădu noroc cu el. Acesta le salută pe fete:  

- Servus fetelor, în sfârşit aţi apărut şi voi, pe unde aţi umblat?  

- Ei, nu-i treaba ta Arabule, îi răspunse Ani râzând.  

Arabul îi răspunse, arătându-i degetul arătător şi zâmbind:  

- Aha, bineee! Te prind eu şi-ţi arăt eu ţie.  

- Daaa, mi-arăţi tu mie, cum să nu.  

Fetele scoaseră portofelele din borsete, pregătindu-se să plătească, în timp ce Arabul se uita în jurul său să vadă dacă mai era cineva şi văzând că nu-i nimeni în acel moment, le anunţă pe fete:  

- În seara asta intraţi pe gratis fetelor, plăteşte numai Mihai şi hai repede până nu mă răzgândesc.  

Fetele săriră în sus de bucurie şi îl îmbrăţişară pe Arabul. Mihai prefăcându-se supărat, dar făcându-i cu ochiul fără să vadă ele, îi spuse:  

- Băă Arabule, de ce numai ele? Dă-o-n colo de treabă.  

Făcându-i la rândul său cu ochiul, Arabul îi spuse:  

- Gura Mihai,că-ţi sparg faţa!  

Băieţii râdeau în timp ce Alina şi Ani îi sărutau obrajii. Mihai îşi scoase banii din buzunar şi îi dădu. Când fetele îi lăsară în pace pe Arabul, atunci el băgă mâna într-un buzunar şi scoase unul din teancurile de hârtii mici, dreptunghiulare şi ştampilate cu imaginea unei cobre. Rupse un bilet, care trebuia păstrat până la terminarea discotecii sau până în momentul când tinerii luau hotărârea să plece. În caz că cineva voia să iasă puţin afară sau pleca undeva, trebuia să arate biletul la întoarcere, altfel nu mai intra înapoi. Asta era una din regulile discotecii.  

Arabul se dădu la o parte, făcându-le loc tinerilor să intre, când se termină melodia lui MC Hammer şi Dj Johnny anunţa melodia "A lala long" a lui Bob Marley.  

Cei trei tineri intrară în discotecă pe rând şi lipiţi unul de celălalt din cauza aglomeraţiei.  

Melodia ritmată şi veselă "A lala long" era antrenantă şi aglomeraţia nu părea să-i împiedice prea mult pe tineri în crearea mişcărilor de dans. Fiecare tânăr îşi efectua dansul graţios cât mai meticulos, pentru a atrage atenţia celor din jurul său. Acesta era pentru ei ca o competiţie şi care mai de care se încăpăţâna să demonstreze că este cel mai bun. Numai în arta dansului aveau voie să-şi demonstreze talentele.  

În COBRA nu se ţinea cont cine eşti, nu existau bariere sociale între tineri şi nu erau permise comportamente extravagante. Arabul bodyguard-ul impusese această regulă şi asta îi motiva pe majoritatea tinerilor să-l aprecieze foarte mult. Cine îşi ţinea nasul pe sus sau jignea pe cineva, avea de-a face cu el şi nimeni nu crâcnea în faţa lui. Toţi ştiau că Arabul deţinea centura neagră la Karate, un alt motiv pentru care tinerii îl priveau cu respect sau cu teamă.  

Intrând în discotecă, tinerii îşi îndreptară paşii spre dreapta. Încăperea era în formă de L şi trebuia să mergi zece paşi până la pupitrul lui Dj Johnny. Avea părul şaten şi cârlionţat dar datorită luminilor, părul său avea toate culorile. Cele două căşti mari de pe cap îi deranjau puţin pieptănătura cu cărare pe-o parte. Cei trei tineri îi făcură cu mâna, apoi îşi continuară drumul pe stânga, pâşind cu greu printre ceilalţi tineri, care îi loveau fără să vrea cu coatele.  

Pe marginea tavanului erau şapte spoturi. Distanţa dintre ele era de un metru şi fiecare din ele avea culoare diferită. Toate cele şapte spoturi îşi revărsau luminile pe tinerii ce dansau, dând impresea că ar fi înveliţi într-un curcubeu.  

Cei trei tineri înaintară cu greu în mulţime şi încercară să-şi caute un loc al lor, dar nereuşind să găsească, se alăturară şi ei celorlalţi în dans.  

Terminându-se la un moment dat "A lala long", se auzi vocea lui Dj Johnny, care spuse:  

- Bine aţi venit la COBRA, Dj Johnny vă invită la dans, alături de Ace of Base cu "All That She Wants" şi Toni Braxton cu "Un Breack My Heart".  

Vocile tinerilor din discotecă se auziră:  

- Oaauuu! Oaauuu!  

Şi muzica îi îndemnă în continuare pe tineri la dans.  

La un moment dat, Alina îi văzu pe Ionuţ şi pe Andreea la câţiva paşi de ei şi îi privi. Ani şi Mihai îi văzură şi ei, dar nu-i spuseră nimic. Ei ştiau de of-ul ei, însă Ani mai ştia şi că Andreea îl înşela pe Ionuţ cu altcineva. De aceea îşi propusese să facă ceva ca Ionuţ să afle de isprava Andreei, apoi să-l facă să-şi îndrepte atenţia asupra prietenei sale. Dar nu vroia să-i spună nimic deocamdată, pentru că nu ştia nici ea cum să o demaşte pe Andreea şi cum să ducă la îndeplinire acest plan, ca să-i fie bine Alinei. Când începu "Un Breack MY Heart", Ionuţ şi Andreea se luară în braţe şi începură să danseze. Ionuţ obsevă privirea atentă a fetei. O privi şi el câteva clipe în timp ce Andreea îi şoptea ceva la ureche, după care îl sărută pe gură. Sărutul ei îl luă oarecum prin surprindere, datorită atenţiei sale indreptată spre Alina. Văzând asta, Alinei îi veni să plângă şi întoarse capul. Şi prietenii ei observară la rândul lor pe Ionuţ şi pe Andreea, dar mai ales pe prietena lor şi se lipiră de ea într-un mod protector, fără să-i spună nimic. Când Andreea încetă să-l sărute pe Ionuţ, acesta îşi întoarse privirea din nou spre Alina. Având capul întors, nu văzu că Ionuţ o privea, dar Ani fiind atentă, îi spuse la ureche:  

- Alina, Ionuţ te priveşte de câteva secunde şi nu-şi dezlipeşte ochii.  

- Daaa, ce să se uite la mine, nu vezi că-l sufocă aia cu săruturile.  

- Acum nu-l mai sufocă şi el se uită la tine. Am impresea că ai reuşit să-i atragi atenţia şi cred că asta-i bine.  

Auzind-o, Alina se răsti la ea:  

- Daaa, mai lasă-mă şi tu în pace, nu mă mai bâzâi atâta.  

Ani tăcu şi o privi, dar nu se supără. În schimb o lăsă în pace şi nu-i mai spuse nimic, mulţumindu-se să observe discret cum Ionuţ o privea pe prietena ei. Mihai îi observa şi el atent pe Alina şi pe Ionuţ şi îl amuza oarecum acest lucru.  

Ionuţ era la fel de înalt ca Mihai, vopsit blond şi avea părul lung până peste umeri, prins în coadă. Era slăbuţ, avea ochi căprui cu gene lungi, cu sprâncene negre şi frumos arcuite. Nasul îl avea drept şi buzele roşiatice îi ascundeau pentru moment o dantură perfectă. Era îmbrăcat într-o pereche de jeansi negri şi într-o cămaşă albă pe faţă. Spatele cămăşii era îmbrăţişat de un palmier viu colorat şi purta nişte adidaşi albi. Andreea era şi ea drăguţă cu părul lung şi roşcată, îmbrăcată într-o rochiţă roz, minijup cu bretele şi purta nişte pantofi cu toc mic.  

Privind-o atent pe Alina, Ionuţ nu-şi dădu seama că Andreea observă ceva şi îi spuse:  

- Ce tot te uiţi la ăia trei de acolo? Sau la care din alea două te uiţi?  

- Nuuu, nu mă uitam la nimeni, mă uitam aşa şi eu în colo, ţi se pare ţie.  

Împingându-l uşor şi răstindu-se ameninţător la el, Andreea continuă:  

- Sigur te uiţi şi tu în colo? Ai grijă ce faci, dacă nu vrei s-o terminăm.  

Nu dădu prea mare imporatnţă prietenei sale. Se întreba ce are Alina cu el. Era vecina Andreei şi de câte ori se ducea la ea acasă, se întâlnea cu Alina. Trecea pe lângă ea, o saluta şi îşi vedea de drumul lui, fără să-i dea vreo importanţă. Dar acum îi observase privirea aţintită asupra lui în timp ce dansa cu Andreea şi acest lucru îi atrăsese atenţia.  

,,Ce-o avea cu mine? E clar că are ceva cu mine, dar ce? Nu i-am făcut nimic şi dac' o salut când o văd, pot spune c-o ştiu mai mult din vedere. Sper să n-o fi supărat-o cu ceva fără să vreau, nu-mi dau seama. E simpatică aşa, are nişte ochi superbi. În fine, ce-o avea cu mine?"  

 

Ideea că Alina ar fi îndrăgostită de el nu i-ar fi trecut prin minte, nici măcar o secundă şi curiozitatea lui creştea din ce în ce mai mult. Îşi dorea să afle dacă Alina are ceva cu el. Se gândea cum să facă să se apropie şi să discute cu ea, când se opri curentul şi tinerii din discotecă începură să ţipe şi să înjure.  

va urma  

Referinţă Bibliografică:
COBRA - partea a doua / Mihaela Moşneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Moşneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihaela Moşneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!