Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Expozitie > Mobil |   



Ciupagul din Plaiul Cloşani”.Expoziţie de port popular românesc
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

“Ciupagul din Plaiul Cloşani  

Expoziţie de port popular românesc  

Varvara Magdalena Măneanu  

 

Costumulpopular reprezintă un document de viaţă al unui popor. Pentru cercetarea acestuia se studiază rezultatele săpăturilor arheologice, fragmente de ţesături feudale, picturi murale, cronici, însemnările călătorilor străini ş.a. După cum arată Elena Secoşan, cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic păstrat în muzee sau cel care îl mai găsim şi azi în teren.( Elena Secoşan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinţi, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118)  

Astfel această expoziţie s-a realizat cu piese din colecţiile muzeului dar şi cu piese intrate recent în colecţiile muzeului prin donaţii( Janeta Brânzan, Stela Basarab, Aurelia Gâdea, Maria Golea, Viorica Sporea). Menţionăm faptul că în ultima vreme au intrat prin donaţii multe obiecte cu valoare documentară şi estetică care au fost valorificate expoziţional, unele cu această ocazie, altele în viitor.  

Din colecţia Muzeului (deşi judeţul Mehedinţi este privit în întreg ca o zonă etnografică de sine stătătoare, totuşi unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografă Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloşani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloşani.  

Expoziţia de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloşani, piesă principală de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită şi la alte popoare. De-a lungul timpului s-au produs diferenţieri în ceea ce priveşte croiul şi mai ales ornamentica. Astfel astăzi deosebim cămaşa românească, de alte asemenea piese, aparţinând popoarelor vecine.  

Modul în care este ornamentată cămăşa femeiească românească, frumuseţea şi originalitatea compoziţiei decorative de pe mânecă, a impresionat pe artistul francez Henri Matisse care de altfel era familiarizat cu arta casnică el provenind dintr-un centru de dantelărie şi alte broderii foarte cunoscut din Franţa-Valenciennes. Ca semn al aprecierii sale, pictorul în câteva lucrări ale sale a imortalizat această piesă de port românesc, intitulând lucrările Bluziţă de Bucureşti(despre care spunea că după fineţea materialului şi a broderiei ar fi aparţinut unei domniţe) şi Ia românească ( întrucât a mai imortalizat cămăşa bulgărească şi ungurească).  

Cunoscutul pictor Henri Matisse, prieten cu Pallady, a colecţionat în atelierul său numeroase ţesături, rochii, diverse piese de port popular, articole vestimentare, care îl inspirau pentru a reprezenta personajele din picturile sale cât mai realist.  

Nici costumele populare româneşti nu l-au lăsat indiferent pe H. Matisse.  

In mediile din Montparnasse circula în anii 20 o poveste cât se poate de adevărată. La o petrecere boemă a artiştilor a fost invitat şi sculptorul Constantin Brâncuşi, care nu s-a sfiit să vină în veşminte populare românesti, foarte mândru de ele. Matisse avea să fie încântat de culorile ţesăturilor româneşti, deosebit de expresive. Ulterior el impresionat şi de frumuseţea cămăşii femeieşti din portul popular românesc, i-a dedicat acesteia o lucrare în semn de mare preţuire, intitulată Ia românească.  

Cămaşa,piesa de bază a costumului popular românesc, este din pânză albă. Piesele mai vechi, de lucru, sunt ţesute din cânepă şi in iar cele de sărbătoare din bumbac, material care cu timpul a cunoscut o largă utilizare. În Plaiul Cloşani, pânza este simplă, fără vergi şi mai consistentă datorită nu numai firului de bumbac mai gros, ci şi sistemului de ţesătură. După croi, cămaşa se încadrează în tipul numit carpatic şi are pieptul, mânecile şi spatele încreţite în jurul gâtului.( Elena Secoşan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinţi, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118)  

Cămaşa din prima parte a secolului XX aduce o noutate prin bogăţia decorului şi a cromaticii, elemente esenţiale care o deosebesc de cea din secolul al XIX –lea, la care predominau culorile sobre, alb şi negru, un decor simplu, caracteristici care sunt vizibile şi la cămăşile de la începutul secolului XX din Plaiul Cloşani.  

Ia caracteristicăde Mehedinţi, pe care o găsim şi înPlaiul Cloşani trece drept ia cu altiţă, încreţ şi râuri, compoziţie ornamentală pe mânecăcu origini îndepărtate.  

Altiţa, încreţul şi rândurile de pe mânecă şi pieptul cămăşii, uneori şi pe spate, erau principalele câmpuri ornamentale ce împodobeau cămaşa.  

Pe mânecă, rândurile se făceau drepte, costişate, mutate sau înzălate.  

La mână, mâneca se termina cu dantelă albă – colţuti din aţă albă lucrată cu cârligul.  

Dimensiunile ciupagului era în funcţie de mărimea persoanei care îl purta; în general lungimea stanului varia între 47-50 cm, 65 cm. mâneca, 18 cm.  

Altiţaeste câmpul ornamental, plasat sus, astfel încît să acopere umărul, este dreptunghiulară şi realizată din 7-8 rânduri orizontale cu ornamente mărunte, geometrice, dispuse într-o succesiune ritmică, uneori subliniate de intercalaţii de fir auriu sau argintiu. (Elena Secoşan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinţi, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118)  

Dedesupt se află încreţul monocrom cusut pe dosul pânzei, într-o tehnică arhaică.  

Rândurileformează al treilea registru din compoziţia ornamentală a mânecii şi oferă creatoarei o mai mare libertate de tratare decorativă. Ele pot evolua drept, oblic în piez , sabiat. În afară de această modalitate, care este cea mai răspândită, mai poate fi întâlnit şi registrul unic, numit tablă.  

Pieptul cămăşii, format din două foi, este de asemenea  

Piesele sunt de la începutul secolului XX şi prima jumătate a secolului XX .  

Este important de menţionat că azi funcţionează un atelier de confecţionat cămăşi femeieşti la Ponoare- Oana Pârvan. Cămăşile lucrate aici deşi s-au îndepărtat de cromatica întâlnită la piese mai vechi cele de 1900, o cromatică sobră unde predomina negrul-alb, reiau motive decorative pa care le întîlnim la exemplare mai vechi.  

 

*Expoziţie realizată de Varvara Magdalena Măneanu  

 

Referinţă Bibliografică:
Ciupagul din Plaiul Cloşani”.Expoziţie de port popular românesc / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 860, Anul III, 09 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!