Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   



CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Cuvinte cheie: cămaşă femeiască fără poale- ciupag, tipul carpatic, mâneca tripartită, ornament antropomorf- mâna, colecţia de cămăşi a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, satul Broşteni, Mehedinţi.  

Mots cle: chemise de femme sans pan- ciupag, chemise type carpathique, docor triparti, ciupag polychrome, motif décoratif antropomophe la main, village Broşteni, collection du Musée de la Région des Portes de Fer.  

L' article se propose la présentation d 'une chemise de femme, de la collection de chemises de famme sans pan-du Musée de la Region des Portes de Fer, pièce provenu de village Brosteni, département Mehedinţi, unique par son décor d 'origine antropomorphe la main detachée dans la collection est rarement rencontrée dans l 'art populaire roumaine surtout dans la zone meridionale du pays.  

Piesa face parte din Colecţia textile-port popular-secţiunea ciupage a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier instituţie care în ultimii ani a asigurat valorificarea sa expoziţională.  

Ea provine din Subzona Centralăa judeţului Mehedinţi-respectiv de pe Valea Motrului de la Broşteni de unde a fost achiziţionată, de la Stanciu Ion. pentru suma de 200 lei, şi a intrat în colecţiile muzeului în 12 noiembrie 1974. Avem avem mai multe indicii( pânza din care a fost croită, maniera şi materialele utilizate la realizarea decorului, firul metalic, mărgeluţe policrome, ornamentul dominant) că aceasta a fost confecţionată şi utilizată în prima parte a secolului XX, probabil în perioada interbelică.  

Piesa este interesantă şi unică în colecţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, nu numai prin prezenţa motivului decorativ, dominant pe suprafaţa ocupată, pe mânecile cămăşii, stanul din faţă şi spate. Este vorba de un element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port şi puţin identificat pe artefactele din colecţiile muzeale.  

Cămaşa fără poale, de la Broşteni denumită local - ciupag este încreţită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit1 cu altiţă separată, cu broschiţă, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-un amplu studiu consacrat costumului mehedinţean-anume: amplasarea ornamentului altiţei foarte sus pe umăr, acesta pornind de la guler pentru această caracteristică fiind denumit şi„ciupag cu mâneca de sus" 2  

Foile sunt unite prin cusătură muchiată.  

Gulerul este format de o bentiţă aplicată pe un încreţ îngust, iar în partea superioară este lăsată o margine de 1,5 cm lăţime, care formează un volănaş de jur împrejurul gâtului, brodat cu mărgele policrome pe toată lungimea (floarea mărului-roz, siniliu-bleu, liliachiu-lila, galben, verde, roşu-para focului). Bentiţa care este aplicată peste încreţ este brodată cu un motiv decorativ asemănător unui un colier, o înlănţuire de cerculeţe bătute cu arnici de culoare roşie, bobiţe roşii, pituţe care după părerea noastră, trimite la simboluri solare3 .  

Cămaşa este despicată în faţă, pe mijloc; se închide cu şnuruleţe cu ciucuri.  

Altiţa este formată de şapte rînduri de forme geometrice-pătrate în succesiune, punctate în mijloc cu mărgeluţe, spaţiul dintre rânduri fiind umplut de o broderie, punctul lănţişor realizat din fir metalic.  

Încreţul este mai îngust, diferit cromatic şi altfel realitat decît cel tradiţional, făcând parte din mânecă. Acesta este realizat din rînduri sabiate, din arnici de culoare liliachie, intercalate de rînduri de mărgeluţe albastre, grupate cîte două.  

Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă.  

Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluţe policrome.  

Stanul din spate(spătoiul) prezintă şase fâşii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome.  

După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broşteni respectă canoanele iniţiale de confecţionare a acestui tip de piesă de port, chiar dacă avem de a face şi cu unele inovaţii (în ceea ce priveşte realiazarea încreţului care în acest caz are numai un rol decorativ, estetic prezentând cromatica bicoloră liliachiu-albastru, faţă de cromatica tipică de culoare deschisă, alb, cînepiu, nuanţe de galben deschis) şi se remarcă în mod special prin motivul de origine antropomorfămâna detaşată utilizat pentru decorarea în tablă a mânecilor şi a pieptului şi stanului din spate.  

Având în vedere modul de realizare al ciupagului în discuţie: decor amplu cusut pe stanul din faţă, spate şi mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluţe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna, cu rost apotropaic4, ( după unii cercertători ar fi simbol solar 5 ), bentiţa cu şirag de cerculeţe solare, putem aprecia că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu de costum ceremonial, de o deosebită solemnitate, mai precis un costum de mireasă chiar dacă în colecţiile muzeului nu sunt şi alte elemente ale acestui ansamblu6 vestimentar.  

Legat de interpretarea motivului decorativ mâna ca simbol solar, Romulus Vulcănescu face precizarea în lucrarea sa monumentală Mitologie Română, că la unele nunţi din zonele de munte se aprindeau ruguri la casa miresii, în jurul cărora nuntaşii încingeau un preludiu de hora miresei7, carevine în sprijinul ipotezei noastre că acest ciupag a fost conceput pentru o ţinută de sărbătoare, de mare solemnitate.  

Astfel, prezentarea ciupagului de la Broşteni cu elementul său ornamental dominant de origine antropomorfă mâna detaşată, de înaltă specificitate omenească, încărcat cu bogate semnificaţii general umane8(….) de asemenea, croiul tradiţional, vioiciunea cromaticii, meşteşugul realizării broderiei şi cusăturilor, lărgeşte datele cercetărilor de teren, muzeologice, în vederea unor studii de interes pluridisciplinar, etnocultural, antropogeografic, etc., contribuie totodată la lărgirea repertoriului variantelor ornamentale în arta populară românească din prima jumătate a secolului XX.  

Măneanu Varvara Magdalena  

Muzeograf  

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier  

 

NOTE  

1. Varvara Buzilă,Costumul popular din Republica Moldova, Chişinău, 2011 .p.19.  

2. Elena Secoşan, Portul popular, în Arta Populară din Mehedinţi, p. 95.  

3. ….. punctul, discul, cercul, melcul spirala- soarele. (Constantin Prut,Calea rătăcită, o privire asupra artei populare româneşti, Editura Meridiane, Bucureşti, 1991, p.43, 70.)  

4. Romulus Vulcănescu, Mitologie Română, Editura Academiei, Bucureşti, 1987, p. 390  

5. Gh. Muşu, Din istoria formelor de cultură arhaică, Bucureşti, p.62  

6. Ciupagul cumpărat de la Stanciu Ion. din Broşteni, este unica piesă cumpărată de la această persoană. După cum se prezintă piesa, se pare că iniţial aceasta a fost o cămaşă cu poale, care s-au deteriorat. Din această cauză poalele au fost înlăturate, iar partea superioară a cămăşii a fost prelungită cu o fâşie de 16 cm., de jur împrejur, în partea de la brâu, pentru a fi folosită în alte împrejurări care pretindeau un costum de ceremonial aparte. Dimensiunile piesei sunt: lungimea iniţială a stanului-46cm., adaosul 16cm., lungimea totală 62cm., lungimea mînecii 67cm.  

7. Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 381  

8. Mai mult despre motivul de origine antropomorfă-mâna- tratat de sine stătător sau ca simbol religios, în arta populară românească şi a altor popoare vezi, Nicolae Dunăre, Ornamentică tradiţională comparată, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979, p. 97-98, pl. XIX; Mâna simbol alegoric, cu rost apotropaic.( Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 390); Mâna simbol al muncii, al activităţii transformatoare a omului, un simbol al comunicării şi înţelepciunii întâlnit în civilizaţiile lumii. Legătura mâinii cu soarele este întărită de imaginea egipteană de raze mâini, în unele bazoreliefuri egiptene.( Ivan Evseev, Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească, Editura Amarcord, Timişoara, 1998, p. 268-269); Imaginea mâinii de pe pereţii peşterilor paleoliticului din Oltenia, după unii cercertători ar fi simbol solar , Gh. Muşu, op.cit., p.62)  

Referinţă Bibliografică:
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 851, Anul III, 30 aprilie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!