Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Documentar > Mobil |   



Ciupagul de Balta în colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ciupagul de Balta în colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier 
  
Catalog.Subzona Satul de sub munte 
  
Varvara Magdalena Măneanu 
  
Istoricul formării colecţiei de cămăşi femeieşti fără poale din cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier şi descrierea cantitativă, pe subzone etnografice, au fost abordate în studiile noastre anterioare1. S-a observat că nu toate aşezările zonei etnografice Mehedinţi, cu subzonele sale, sunt uniform reprezentate în colecţie, dar chiar şi astfel colecţia existentă este valoroasă, oferind informaţii utile, privind lărgirea cunoaşterii portului popular din această parte a Olteniei, mai ales la mijlocul secolului XX. În ceea ce priveşte reprezentarea satelor din zubzona Plaiul Cloşani, şi mai îngustul areal Satul de sub munte, cel mai bine din punct de vedre al artefactelor păstrate în colecţiile muzeului, pe baza cărora azi se mai pot formula unele nuanţări în ceea ce priveşte specificul cămăşii femeieşti fără poale, cu denumirea locală ciupag, se regăseşte satul Balta. 
  
Avem în vedere, în prezentul studiu întreprins de noi pentru satul Balta2, iar nu comuna Balta cu satele sale. Ne propunem o astfel de abordare având în vedere o informaţie foarte preţioasă primită cu ani în urmă de la o bălteancă3, ce ne relata că la noi la munte oamenii se recunosc după unele detalii ale accesoriilor-trăişti, desagi, iar noi credem că şi unele detalii de confecţionare ale unei piese principale de port precum ciupagul au funcţie de identificare. În cazul nostru, spre exemplu elementele decorative de pe bentiţa ce formează gulerul, puteau fi pentru o perioadă de timp o marcă de identificare. Între cămăşile de la Balta, mai multe cămăşi provenind de la persoane diferite au brodat pe bentiţa de la gât, zăluţa, care ar fi putut avea rol de marcă identitară.  
  
Revenind la seria de ciupage din satul Balta, păstrate în colecţiile muzeului, aceastea prezintă interes prin faptul că ilustrează astăzi o bună parte din observaţiile şi concluziile cercetătorilor din perioada ultimilor ani ai secolului XX, asupra costumului femeiesc din zonă,4 sau lasă loc în unele cazuri, la nuanţări sau detalieri ale concepţiei esteice ale acestei comunităţi privind modul cum trebuie să arate cipagul ca piesă principală de port femeisc în diferite împrejurări5.  
  
Spre exemplu, aserţiunea că mehedinţenii au avut predilecţia pentru albastru deschis şi liliachiu, culori care domină catrinţele şi iile vechi, în mare majoritate a modelelor vechi,5 ( Elena Secoşan) nu pare să reflecte decât realitatea de la un moment dat, o linie de modă, căci din cele 312 de ciupage aflate în colecţia muzeului nostru doar 3 exemplare au motivul decorativ realizat în nuanţe de albastru( P.1573, P.1579, P.1175) şi un ansamblu de costum realizat mai recent( P. 2768). De asemenea şi constatarea doamnei Elena Secoşan că: In zona de nord, cămaşa femeiască reflectă o sobrietate prin ornamentul tratat robust în linii largi şi preferinţa pentru soluţii simple, altiţa fiind adeseori eliminată, „blana" întinzându-se de la umăr până jos,5 nu se confirmă în structura decorativă de pe mâneca ciupagelor din Plaiul Cloşani, aflate în Colecţia MRPF, în general şi nici a celor din satul Balta, în particular  
  
Din satul Balta, în colecţia muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiţă, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiţă, încreţ şi râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiţă separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiţă fără încreţ, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite, P230). Toate piesele au mâneca largă în partea de jos, terminată cu rânduleţ de jur împrejur la şatesprezece dintre piese, iar cincisprezece dintre acestea prezintă rânduleţ pe lângă altiţă, uneori mai lat, alteori mai îngust.(P1265, P2723, P2786, P1273, P1189, P1134, P1261, P1384, P1182, P1171, P1248, P227, P1257).  
  
Ca element decorativ se mai întâlneşte adesea, utilizarea cusăturilor principale în cheiţă colorată (P1219, P230, P1265, P2723, P1273, P226, P1189, P1261, P1257, P1266) a festonului pe marginea mânecii, (P1219, P230, P1325, 1265, P1134, P1384) şi a cusăturii ciupag, cusătură peste creţuri mai rar .( P226, P1266) 
  
Din punct de vedere cromatic cele mai multe sunt monocrome negru, maro, grena. Cele cu decor negru, după părerea noastră fiind mai vechi sau în unele cazuri urmând o linie bătrânească, în sens de tradiţional. Cromatica se diversifică mai întâi prin utilizarea mărgeluţelor colorate pentru a completa decorul ales cu negru, iar apoi prin pătrunderea la sate a coloranţilor textili de sinteză, arniciului colorat, mulineului, adus de la oraş sau procurat de la magazinele săteşti, mai ales după 1950. Faţă de modelul clasic în care altiţa este separată de încreţ, se observă o inovaţie strict tehnică unde altiţa are lucrată în partea ei de jos şi fâşia ce reprezintă porţiunea încreţului, aceasta la rândul ei fiind prinsă de bucata mânecii cu râuri(P.1169). 
  
O altă observaţie pe care o putem face la unele ciupagele cu încreţ din această zonă, ca şi la unele din alte zone, este că după ce acesta a devenit dintr-o cusătură utilitară una cu un caracter strict estetic, reprezentată de o fâşie transversală pe mânecă, lucrată într-un punct special numit pe dos, preponderent cu motive geometrice romboidale, la o piesă dăsim o abatere de la această regulă ciupagul, P1265, care adaptează încreţului motive vegetale în vrej, brodare pe fire trase.  
  
În colecţia de ciupage de la Balta, de asemenea există şi exemplare care poartă o caracteristică identificată de Elena Secoşan pentru cămăşile femeieşti bătrîneşti de Mehedinţi în general şi anume despicătura pe mijlocul pieptului, fără cusătură,.(P1169, P2786), amploarea mânecilor (P2786).6 
  
Tehnica alesului în război, practicată şi în trecut, se valorifica în perioada 1970-1980 în frumoase cămăşi alese în cocleţi, specifice zonei de munte 7, după cum arăta şi E. Secoşan. Astfel şi în arealul aşezărilor comunei Balta găsim câteva exemplare de acest tip.  
  
Ca elemente decorative ce formează câmpii ornamentali pe mânecă piept sau spate, întâlnim pomul vieţii, sacsia, extrem de schematizat(P1261, P1276), creanga bradului, ciutura(P1219. P230), zăluţele(P1325, P1194, P230, P1273,P1134), soarele(P1257,P1265, P1134,P1154), combinate cu rânduri de romburi, ochi, linii şerpuite sau în zigzag. 
  
Ciupagul P1325 care are numai bentiţa de la gât, brodată cu arnici coloraţi cu motivul decorativ zăluţa, în rest este lucrat cu râduri de şabac alb, fiind albă în principal după părerea noastră, este confecţionată sub influenţa ciupagelor din Clisura Dunării, cu ciurătură. Pentru particularităţile ciupagului de la Balta prezentate mai sus şi alte detalii, vezi Anexa 1: Catalog. Ciupage din arealul Balta Mehedinţi. Despre alte influenţe, interferenţe vom putea să ne pronunţăm după ce vom parcurge studiul tuturor ciupagelor provenite din satele de sub munte din Mehedinţi, păstrate în colecţiile Muzeului Regiunii Porşilor de Fier. 
  
Note 
  
1. Măneanu Varvara Magdalena, Colecţia de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.1 Ciupage din Plaiul Cloşani, în Drobeta, vol. XXI, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2011, p. 64-87; Idem, Colecţia de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.2. Ciupage din Clisura Dunării,în Drobeta, vol. XXII, seria Etnografie, Editura EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p.165-182 
  
2. Din satul Balta provin 25 de ciupage, iar din satele ce ţin de comuna Balta există un număr nesemnificativ de piese : Sfodea( 1), Prejna (1), Costeşti (1), în timp ce din Gornoviţa şi Coada Cornet nu există nici o piesă. Deoarece Sfodea, Prejna şi Costeşti sunt în arealul satului Balta, vom ataşa la sfârşitul Catalogului şi fişele acestora.  
  
3. O informaţie preţioasă am primit în 1998, de la regretata noastră colegă Anişoara Brânduşoiu, originară din Balta, privind elementele distinctive, ale unor piese de port popular, accesorii(trăişti), alte obiecte precum leagănele ale unei anume comunităţi. Aceasta arăta că: oamenii în diferite împrejurări, târguri, nedei, etc. se pot recunoaşte din ce sat sunt, chiar dacă acestea sunt apropiate sau mai îndepărtate, Balta,(din Izverna, Prejna, Costeşti, Sfodea etc.), după unele detalii precum modul cum şi cu ce culori sunt împletite baierele, trăiştilor, desagilor, leagănelor.ş.a. 
  
4. Elena Secoşan, Portul popular din Mehedinţi,în Arta Populară în Mehedinţi, Drobeta Tr Severin, 1982, p. 87-119; Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloşani, Editura Sport-Turism, Bucureşti,1990, p.100 
  
5.Gh. Dumitrescu, Arta populară olteană, în Oltenia, Fundaţia Culturală Regele Miehai I , Editura Scrisul Românesc,1934, p.409  
  
6. Ibidem, p. 94 
  
7.Idem, p. 100 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Ciupagul de Balta în colecţiile Muzeului Regiunii Porţilor de Fier / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 865, Anul III, 14 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!