Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Stihuri > Cugetare > Mobil |   


Autor: Ioan Lilă         Publicat în: Ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012        Toate Articolele Autorului

CIT SINTEM TINERI

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!


Ioan LILA

Of, Diana

Poţi sặ pleci, sặ te risipeşti prin iarba cerului
Da’ sặ nu mặ pặrặseşti încặ
Iedera se caţarặ peste umbrele nopţii
Capra neagrặ stặ crucificatặ pe-o stîncặ

Poţi sặ mặ pặrặseşti într-o dupặ-amiazặ
Sặ iţi iei o vacanţặ de o mie de ani
Dar sặ nu adormi în palmele mele
Ca un foşnet prin frunze sặ rặmîi treazặ

Poţi sặ mặ lasi la o încrucişare de drumuri
Eu tot o voi apuca pe cea mai bunặ cặrare
Trupul tặu risipeşte nori de parfumuri
Cu un fluviu de iubire m-ai înnecat şi mặ doare

PE DEASUPRA

marţi, 11 septembrie 2012

Pe deasupra fiinţei mele de ţărînă
Trec păsări sublime ca nişte driade
Trupuri învăluite în atîtea mistere
Cîte mintea mea nici nu poate să rabde

Pe sub fiinţa mea se strecoară
Roadele pămîntului sfîşiat de ploi
Nu pot fi cuprinse în cuvinte
Sentimentele spălate-n noroi

Pe lîngă fiinţa mea trec epocile docile
Aservite ideii de eternitate
Auzi cum latră cîinii la lună
Sastisiţi de atîta voluptate

Şi pe de dincolo de fiinţa mea
Se spulberă imperiile toate
Nu mai ramîne din ele decît un semn
Scrijelit doar atît cît se poate

Şi ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn,
Diamantele se amestecă în ţărînă
Semn că ploaia ne biciueşte turbată
Însemn că nu mai avea ce să rămînă

Şi deodată trenul ne retează amintirile
Izbindu-ne din plin pe acele linii paralele
În care nu mai avem decît un timp de moarte
Între cele două emisfere

&&&

Cîtă iubire este în sufletul tău tandru
Care mă luminează precum un policandru
De văd cu mult mai bine ce coapse şi ce sîni
Bune la gust şi pure ca apa din fîntîni
Ţi-a dăruit natura să fii precum o zee
Şi d-aia-ţi închin ode şi cîntece, femeie !
Şi chiar şi prin muzee ai devenit un vis
Cînd mă gîndesc anume la ce-a pictat Matisse
El a pus la răscruce de gînduri idolatre
Ideea ce îi face pe unii doar să latre
Altora cu fineţuri şi gust la pipăit
Le-a zgîndărit onoarea care i-a opărit
Dar Universul ăsta se coce-ntr-o banană
Cîntată de rapsozii aleşi după sprînceană
Iar tu de sari pîrleazul voiasă şi ferice
Fereşte-te de gîndul nărăvitor ce-şi plînge
Adesea cu obidă şi uneori cu frică
Splendoarea-mpodobită cu visuri ce-o furnică
Dar sari ! acesta este obstacolul din noapte
Cînd gem cu voluptate în pomi fructele coapte
Că începutul lumii nu s-a desăvîrşit
Şi mai avem o clipă să fim într-un sfîrşit

&&&

Se-aude, hăt, departe, cum cade o secundă,
Tu-ţi pui rochia albă şi-n păr îţi prinzi o fundă.
Eu te privesc şi-mi umplu un alt pahar, femeie,
Mai cade o secundă arzînd ca o scînteie
Şi crapă ca un munte lovit de o insectă
În universul tandru care miroase-a mentă,
Sau poate tu împrăştii acest parfum divin
Şi, pînă îţi faci părul, eu mai îmi torn un vin
Şi-n vremea asta noaptea se crapă ca o pară,
Iar mintea mă-ncolţeşte, cu gînduri, ca o fiară.
Mai gust din vin, din viaţă, din visuri cristaline,
Tu bîzîi ca albina strivită de stamine
Şi eşti tot mai frumoasă şi tot mai vaporoasă.
Hai să plecăm, femeie, sau hai să stăm acasă
Ca tu încă un secol să mai probezi veşminte
Eu mai beau vin, femeie, că eşti tare cuminte.

&&&

Şi spinii, mărăcinii şi scaieţii,
Ciulinii, mătrăguna, rostopasca
(A năvălit din bălării şi iasca)
Stîrnindu-i îndeajuns pe nătăfleţii
De arbori care se coceau la soare
Pe conopide le-au înnebunit
Salata, angoasată, s-a-nroşit
Şi-a început să ningă miei din soare
Nici o închipuire nu-i mai crudă
Decît îşi poate-nchipui o dudă
Care e dulce şi zemoasă tare
De-aceea căzu ploaia să o ude
Că ea, sărmana, nici nu are unde
Şi chiar nimic să strîngă-ntre picioare
Petreceri, artificii, tiribombe
Petreceri, artificii, tiribombe
Cristale limpezi şi obiecte hîde
Cu toate au nevoie de un gîde
Să le arunce ca pe nişte bombe
În jarul nopţii unde cresc stafii
Zorzoane aurite pentru fete
Şi gesturi care-ncet să le desfete
Cu pana dulce de la pălării
Ele-s trecute prin purificare
La o dimensiune oarecare
Ce le crează purele orgasme
Si uneori şi stelele visează
Clipind către-nserarea noastră trează
Dar au avut aievea doar fantasme
Să ne destrăbălăm duioasă doamnă
Să ne destrăbălăm sfioasă doamnă
Cît sîntem tineri, prinşi de nebunii
În caruselul de făcut copii
Acum, la ceasul verii către toamnă
Tu, dulce şi fierbinte ca o vară
În care s-au copt fructele pe ram
La miezul tău rotund eu mă înham
Să-l duc pe culmi a nu ştiu cîta oară
Te lasă dar ca barca între valuri
Cutremurată toată între maluri
Şi suspinînd mă mîngîie încet
Eu mă agăţ de dulcea ta făptură
Ca iedera pe culmi de-o crăpătură
Şi tandru îţi dedic un menuet
Muzica ce ne îmbată creşte
Muzica ce ne îmbată creşte
Ca soarele timid din răsărit
Ecoul nopţii tocmai s-a oprit
Şi iarba o auzi cum se topeşte
Sub trupul tău culcat pe-un pat de stele
Şi răsfăţat cu mîngîieri subtile
Te-am răsfoit din scoarţă pînă-n file
Pe degete ţi-am împletit inele
Şi stai acum rasfrîntă în imagini
Eu tot te caut răsfoind la pagini
Ca să ajung la tine-n univers
E dulce şi sensibil ca o frunză
Pe care luneca o buburuză
În timp ce eu te pătrundeam pervers

&

 

Referinţă Bibliografică:
CIT SINTEM TINERI / Ioan Lilă : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 622, Anul II, 13 septembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioan Lilă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!