Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Foileton > Mobil |   


Autor: Ion Chiţimia         Publicat în: Ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013        Toate Articolele Autorului

CHIŢIMIA Ion - SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
din ziarul "Curentul" de luni 6 Ian.1935, pag.9 :  
 
Scrisoare din strainatate  
M O T I L O R  
 
V-am invatat cantecul, pe cand eram copil, dintr-o "carte de cetire" veche si cu colturi indoite:  
"Muntii nostri aur poarta,  
Noi cersim din poarta'n poarta..."  
 
Mi se parea trist sa ai aur, sa ti-l ia altii si s'ajungi cersetor. Era pe vremea razboiului. Invatam ca traiti dincolo, peste muntii Mehedintului, mai departe, in alti munti. Stiam ceva si despre Horia, Closca si Crisan, dar nu prea mult. Cantecul vostru (va spun asa pentruca suntem crescuti in acelasi grai) il amestecam cu legendele despre Dragos Voda si lupta cu zimbrul :  
"Dragos, Dragos fratioare,  
Lasa ochii tai sa zboare..."  
 
Despre Stefan cel Mare, intors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul si altele, pe care le aveam in aceeasi "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui Stefan cel Mare mi se parea fara mila fata de fiul ei. Nu gasiam c'ar fi facut o fapta buna, cum mi se spunea.  
 
De atunci a trecut vreme si am invatat, despre toate acestea si despre altele, lucruri noua, din alte carti, dar tot mai vii mi-au ramas in suflet vechile legende si cantecul vostru atat de jalnic, din vremea aceea :  
"Muntii nostri aur poarta,  
Noi cersim din poarta'n poarta..."  
 
Astazi va scriu dintr-o intamplare. In orasul acesta (Varsovia), din tara aceasta vecina noua, am vazut acum cateva zile doua tablouri. Unul infatiseaza pe Horia, celalalt pe Closca. Sunt falnici. Cu pusca peste spate, pistoale la brau si in privire adunata toata darzenia stramoseasca, scruteaza zarile si sfideaza dusmanul. `In ei doi sunt toti Motii. Port romanesc, cu mana'n sold, cauta cu privirea fulgeratoare pe cel care ar voi sa le stea in cale.  
 
Doua tablouri ! Le-a gasit aici, acum o saptamana, cel care a scris navalnic despre pamantul mostenit :  
"De-acest manos pamant daco-roman,  
Cine-ar putea, mai mult ca noi, sa spue c'al lui e ?!  
Cine l-a arat  
Din inceputul vremilor, neincetat ?  
Cin'l-a samanat ?  
Cine i-a fost sluga si stapan ?  
Care dintre neamurile vechi si noui  
Are ingropati in sanul lui atati eroi ?  
 
Le-a gasit intr-o pravalie cu lucruri vechi, din orasul acesta, tocmai poetul Aron Cotrus, care l-a inteles pe Horia si pe ai lui, nu din pagini uscate de carte, ci din destainuirea pamantului, a traditiei si a graiului Motilor.  
 
Chipurile lor au calatorit si prin alte tari. Sub ele lamuririle sunt date in limba germana.  
 
In muntii cu aur si fier in adancuri, cu brazi pe creste, se trezia din cand in cand energia celor care traisera atatea veacuri pe aci. Dintre acestia au fost Horia si Closca. Sunt 150 de ani. Au fost ucisi pe roata, pentru ca  
 
voiau o mana de pamant liber. Il stiau al lor. Muncit si cutreerat de secole la deal si la vale cu turma. Murea Nicolae Ursu si Ion Oarga si Crisan, dar mai ramaneau Moti in Tara Motilor. Nu piere viata cum piere ziua in fata noptii.  
 
Cu Tudor Vladimirescu intr-o parte, cu Doja, Horia, Avram Iancu de alta, cu Stefan cel Mare si Mihai Viteazul in trecut, sufletul, graiul romanesc n'au murit. Si-acum e aceeasi viata, care s-a impletit intotdeauna cu muntele, cu valea, cu doina, cu pamantul negru, dar cald pentru cel care-l stie mostenire din vremuri batrine.  
 
Doina !  
Credinta noastra e sfant crestina.  
Religia pamantullui nostru e insa doina.  
 
In pace de seara, cand, de undeva, din negura si tacere, prinde viata o doina, doina din Tara Oltului sau doina din Tara Motilor, e un cantec de leagan iesit din pamantul negru, din aurul si din carbunii lui, ca sa adoarma FIREA si durerea EI. E un cantec pe care-l spune pamantul de veacuri, laolalta cu viata de pe el.  
 
Si cand se canta'n munti :  
 
"Du-te dor  
Pe cel pripor  
Si despica molidu  
Nu-mi despica sufletu  
Si despica cetina  
Nu-mi despica inima..."  
 
nu-i un cantec. E o tara. Aceasta-i si Tara Motilor.  
 
I o n C h i t i m i a  
 
Varsovia, Decembrie 1934  
 
ACEST TEXT C R E D CA TREBUIE MULTIPLICAT SI RASPANDIT IN TOATA TARA, IN TOATA ZARILE SI PE TOT PAMANTUL !!! ESTE UN RASPUNS ANTICIPAT LA DUREREA NOASTRA DE ASTAZI PRIVIND CRIMA CE SE PREGATESTE LA ROSIA MONTANA !!!!  
 
Referinţă Bibliografică:
CHIŢIMIA Ion - SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) / Ion Chiţimia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Chiţimia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Chiţimia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!