Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Vizual > Mobil |   


Autor: Confluenţe Româneşti         Publicat în: Ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011        Toate Articolele Autorului

Cetatea Sucidava si fantana miraculoasa
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Autorul articolului: Felicia Mircea  


Cine ajunge în „oraşul teilor”, cum este supranumit oraşul Corabia, învăluit timp de două luni pe an în mireasma florilor, intră într-un veritabil templu al civilizaţiilor, care s-au succedat aici vreme de şase milenii.  

Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluenţa Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au aşezat cele dintâi comunităţi aparţinând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuţa, urme ale aşezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetăţii şi necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care îşi dezvăluie treptat misterele.  

MIRACOLUL ISTORIEI  

Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a oraşului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca important centru economic şi militar al tribului geto-dacic „ sucii”. După cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil Sucidava. Cetatea militară romană a fost zidită pe locul fostei cetăţi geto-dacice în vremea împăratuluiAurelian (270-275) şi rezidită în timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337). Cetatea a rămas parte a imperiului şi după retragerea aureliană din anul 275 e.n.  

DESCOPERIRI  

În incinta cetăţii romano-bizantine, care se întinde pe o suprafaţă de două hectare şi din care se mai păstrează zidurile şi turnurile de intrare, în număr de 8, au fost descoperite în urma săpăturilor, începând din 1936 bazilica romano-bizantină, din secolul al IV-lea, cel mai vechi lăcaş de cult, clădirea hypocaust ( sistem de încălzire roman prin pardoseală), datând din secolul al VI-lea e.n., piciorul podului lui Constantin cel Mare inaugurat în 328, construit peste Dunăre în vremea sa, poarta Constantiniană care face legătura între pod şi cetate, fântâna romană din secolul al II-lea e.n., băile romane ( thermae), străzi pavate. De asemenea a fost descoperit un sicriu în care se aflau oasele unui om (schelet) de 1,96 metri ( într-o perioadă în care oamenii abia atingeau 1,60 metri), mai multe gropi menajere în care au fost găsite solzi de peşte, oase de animale ierbivore, o lamă de silex, cărbuni, cenuşă, fragmente ceramice. Obiectele descoperite în cetate sunt un opaiţ executat dintr-o pastă cărămizie, fără decor, o piesă de bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la roşu, ţigle cu inscripţia ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furcă de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate.  

Primele cercetări ştiinţifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 până in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor.  

ZEIŢA NEMESIS  

Specialiştii români si lumea ştiinţifică mondială aşteaptă încă vestea descoperirii la Sucidava-Corabia, a ceea ce arheologii speră să găsească: templul zeiţei Nemesis, protectoarea cetăţii, despre care se ştie că a existat potrivit unei inscripţii ce spune că „ doi înalţi curialis de la Sucidava au ridicat în cinstea zeiţei Nemesis un templu”. Până în prezent lucrările arheologice nu au confirmat acest lucru.  

FÂNTÂNA SECRETĂ - IZVORUL IUBIRII  

Cercetătorii şi vizitatorii continuă să fie atraşi de minunea păstrată vreme de 14 secole în pământul fortăreţei: „fântâna secretă”, monument unic în arhitectura romano-bizantină. Ea este spectaculoasă prin sistemul de construire şi valoarea arheologică. În 1958 un localnic, descoperind întâmplător nişte ziduri vechi de cărămidă, a atras atenţia asupra lor profesorului Tudor Dumitru, care cerceta zona cetăţii de mai mulţi ani. Aşa a ieşit la lumină fântâna secretă situată în partea de sud a cetăţii.  

Construcţia subterană are două componente: puţul propriu-zis, aflat la o adâncime de circa 18 metri de la nivelul platoului cetăţii şi coridorul de acces lung de 26 de metri, care coboară din incinta fortăreţei până la izvor. Puţul are forma unui turn înalt de 4,5 metri, cu pereţii groşi de 85 de centimetri, lucraţi din cărămizi legate cu mortar de var amestecat cu cărămidă pisată. Coridorul este format dintr-o boltă de cărămidă care coteşte în pantă până sub zidul de incintă al cetăţii, apoi urcă spre nord până la platforma superioară de unde iese la suprafaţă. Acestei fântâni i se spune şi „izvorul iubirii” şi reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din vechea cetate.  

Legenda spune că apei din izvorul nesecat îi este atribuită virtutea de a înteţi iubirea cuplurilor, de a-i uni pe cei despărţiţi. Un obicei al zonei este acela că miresele şi mirii coboară după nuntă la izvorul subteran, luând din apa miraculoasă, pentru eternitatea legăturii. Fântâna rămâne, în pofida lipsei de popularitate, pe măsura excepţionalei importanţe arheologice, o ademenitoare chemare spre împlinirea iubirii şi a setei de viaţă. Miracolul fântânii multiseculare se cere perpetuat.  

 

Referinţă Bibliografică:
Cetatea Sucidava si fantana miraculoasa / Confluenţe Româneşti : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 18, Anul I, 18 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluenţe Româneşti : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Confluenţe Româneşti
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!