Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aniversari > Mobil |   


Autor: Marin Voican Ghioroiu         Publicat în: Ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013        Toate Articolele Autorului

CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

UN OLTEAN DE-AL MEU DIN GORJ  

FOTOGRAFII ISTORICE 008  

“RIDIDICÂND CORTINA TIMPULUI,, - este o carte majoră, scrisă de unul dintre cei mai mari şi buni prieteni ai mei - Marin Voican-Ghioroiu, un oltean de-al meu din Gorj, care cred că-i bine venită în contextul literar al ţării din acest moment, când sărbătorim "Centenarul MARIA TĂNASE (1912-2013)".  

Era necesară o asemenea carte fiindcă aveam nevoie de ea, aşa cum avem nevoie de aer şi apă, pentru că în filele ei scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu tratează două teme extraordinare de importante: "Cum a cunoscut-o pe geniala Maria Tănase" , adevarată Pasăre Maiastră a cantecului românesc şi omagiul fierbinte adus prin compoziţiile muzicale "Marie, te-am îndrăgit" , "Maria cântă cu dor" şi "Maria Tănase spune".  

Neîntrecuta privighetoare a cantecului popular românesc, despre care afirma, pe buna dreptate, una dintre stelele de primă mărime pe firmamentul muzicii populare, Ioana Radu: “Meritul incontestabil al Mariei Tanase a fost acela prin care ea a introdus folclorul la oraş” - şi cred că aşa şi este.  

Dacă Maria Tănase nu era, folclorul nu ar fi ajuns în domeniul citadin al României şi, îmi cer iertare, fiindcă românii aveau nevoie ca folclorul să fie cunoscut şi la oraşe. Maria Tănase l-a dus pe culmile cele mai înalte şi i-a dat stralucirea diamantului şi o perfecţiune cum rar se poate întâlni.  

Maria Tănase a fost un fel de Edith Piah a României, nu în sensul muzicii pe care o practica ilustra cântăreaţă, dar în sensul popularităţii de care aceasta se bucura în sânul poporului francez. Maria Tănase prin talentul şi dragostea ei neţărmurită faţă de ţinutul românesc, de portul, graiul iubiţilor ei români... ne-a adus pe scenă strălucirea cântecului popular din plaiurile de dor ale Olteniei, Banatului, Ardealului, Moldovei şi Munteniei, dându-i prin voce şi trăire scenică... fior, armonie celestă şi alean... presărat cu mireasma florilor, susurul izvoarelor, freamătul codrilor şi triluriile nemuritoare ale păsărilor cerului, a sădit bucuria şi fericirea în sufletele românilor. Maria Tănase a cântat şi în limba franceză, făcănd o impresie deosebită iubitorilor de muzică din Franţa prietenă, atât prin interpretare, dar şi prin ţinuta scenică de artistă completă.  

Doamne, ce amintiri de neuitat am din exilul meu care a-nceput în 1982, când ascultam cu mare atenţie discurile ei şi, cuprins de un dor mistuitor dupa mama ţară - România, plângeam în hohote, fiindcă-mi dadeam seama că o asemenea perfecţiune în interpretare, frazare, concepţie şi profunzime... rar se mai poate vedea la artiştii din zilele noastre. Ca probă de felul în care a fost iubită şi adorată de toţi ascultatorii melodiilor ei nemuritoare, în momentul cand s-a stins din viaţă şi a ieşit din lume, la numai 49 de ani, foarte tânară, în urma catafalcului ei se vedea un cortegiu imens de peste 350.000 de oameni, care se intindea de la Piaţa Universităţii... asemenea unei tenebre unduiri de codru bătut de vântul tristeţii, străjuit de-un cer înlăcrimat, durere nespusă şi regrete greu de redat prin cuvinte, plângeau dispariţia ei.  

Tema cărţii este extraordinar de importantă prin felul în care temele acestea doua au fost abordate cu o sensibilitate impresionantă din partea autorului, ridicând cortina timpului, cât şi a înregistrarii melodiilor cu Orchestra Naţionala RADIO, prin vocea cristalină cu nuanţe şi modulaţii specifice Gorjului, voce de excepţie pe care o posedă artista Rodica Anghelescu care, printr-un talent nativ, reuşeşte să redea timbrul marei Doamne în cântecele "Doină de Dolj", "Agurida" , "Până când nu te iubeam",  

“Maria Tănase spune” şi "Marie, te-am îndrăgit". In acest context va trebui sa ţinem cont că asemenea fiinţă dumnezeiască, precum ca Maria Tănase nu cred că se va naşte prea curând pe glia românească, fiindcă aşa cum ciclurile îşi au începuturile şi încheierile lor, a fost un capăt şi un sfârşit care nu se va mai repeta niciodată în cultura românească.  

Pentru veşnica ei pomenire, să fie luminată în cerurile cele sfinte ale Dumnezeului nostru, să steie în "Raiul sfânt al MUZICII" şi să fie slăvită în inimile tuturor românilor, aşa cum prin această carte majoră, Marin Voican-Ghioroiu, acest superb, un superbissim oltean patriot şi OM cum rar am mai întâlnit. Acest material de-o rara frumuseţe litrar-artistic, de readucere în actualitate a Măiastrei, s-ar ecraniza cu actori de certă valoare pe care îi avem (adevarat tezaur cu care ne mândrim în tetru şi cinematografie), ar fi ca un înalt omagiu adus Mariei Tănase.  

Citind povestirile "POPAS ÎN CALEA VIEŢII" , unele din ele trăite chiar de autor, sau culese de la bătrânii satelor, veţi avea surpriza să întâlniţi un narator de excepţie, cu profunde cunoştinţe în domeniul societăţii noastre, pe care o descrie cu exactitate. Întraeaga panoplie a personajelor, care defilează prin faţa noastră sunt reale, trăiesc, se iubesc, se urăsc, îşi doresc moartea, au umor, se dăruiesc scenei artistice, au orgolii şi cu toţii speră într-o zi mai bună, povestiri cu multă savoare despre care vă veţi aminti cu drag.  

Dacă aţi căuta printre milioanele de români astăzi, i-aţi putea numara pe degete adevaraţii patrioţi care au mai rămas în ţară, iar unul dintre ei este Marin Voican-Ghioroiu, pe care-l felicit din toată inima pentru munca, forţa, abnegaţia, talentul extraordunar pe care-l are în poezie, cantec, proză, teatru scurt şi compozitie. Bunul Dumnezeu să-l ţină şi pe el, aşa cum să ne ţină pe toţi românii.  

 

Prof. univ. dr. GHEORGHE ZAMFIR  

 

 

 

 

RIDICÂND CORTINA TIMPULUI  

 

 

Doamne, ce-au mai trecut anii!... Sunt 57 de veri care au lăsat în urma lor atâtea amintiri, dragi sufletului meu, de când Măiastra cântecului popular românesc, marea Doamnă - MARIA TĂNASE mi-a prezis: „Vezi, rolul tău pe care ai să-l joci... ţi l-a păstrat Dumnezeu” ; iar copilul care a plâns atunci că nu va juca rolul de paj, în anul 2005, la "Festivalul Maria Tănase", când artista Rodica Anghelescu a cântat în recital (pe melodia Lung e drumul Gorjului), "MARIA TĂNASE SPUNE" (versurile-mi aparţin), ochii mi s-au umplut de lacrimile bucuriei. Toţi spectatorii aflaţi în sala Teatrului Marin Sorescu din Craiova erau în picioare şi aplaudau frenetic. Vocile entuziaştilor sunau la unison: "BRAVO!!! MARIA-I NEMURITOARE."  

Din lumea celestă, a raiului muzicii eterne, am simţit cum privirea Măiastrei îmi încălzeşte fruntea, şi glasul ei melodios îmi şoptea ca în anii copilăriei: "Marinică, sunt lângă tine, nu trebuie să ai emoţii". ...Ce-a urmat, aveţi afla în rândurile de mai jos: fiindcă mi-am adus aminte cum povestea, într-o seară de toamnă târzie, despre marea ei "dragoste cu năbădăii" pentru neicuţa Costache, demiurgul sculpturii moderne. Şi aşa am început să scriu despre episodul respectiv (un omagiu adus dragilor mei gorjeni nemuritori) piesa "NE VEDEM LA PARIS" , care a fost adaptată pentru teatru TVRM de către maestrul Viorel Popescu, purtând titlul "NE VEDEM LA TÂRGU JIU" în care am interpretat rolul lui Constantin Brâncuşi, iar Rodica Anghelescu a Mariei Tănase. Piesa susamintită "NE VEDEM LA PARIS" sub regia d-lui prof. Aurelian Popa Stavri (redactor la ANTENA SATELOR), scenariul semnat de dstimata d-nă Florina Istudor, a fost realizată pentru teatru radiofonic, unde i-am dat viaţă minunatului Costache Brîncuşi, alături de solista Rodica Anghelescu, o Marie Tănase care-i cântă, gorjeanului iubit, zece melodii de suflet. Pentru a vedea şi asculta aceste cântece din Gorjul mirific, accesaţi:  

http://www.youtube.com/watch?v=tj8sB2la3YU  

http://www.youtube.com/watch?v=ueO9tlrWnNw&feature=relmfu  

http://www.youtube.com/watch?v=YN4KQfgeKCQ&feature=relmfu  

În anul 2012 cu piesa de teatru "NE VEDEM LA PARIS" am avut o dublă lansare la Târgu Jiu, cu Liga "FIII GORGULUI" : la Teatrul Elvira Godeanu pe 23 Mai, iar pe 30 Mai la Casa memorială Constantin Brâncuşi, satul HOBIŢA, ce aparţine comunei Peştişani, unde un grup de elevi de la Colegiul Naţional ,,Emanuil Gojdu” – Oradea, sub îndrumarea doamnei prof. Dana Puşcaşiu au pus în scenă piesa de teatru „NE VEDEM LA PARIS”, cu sprijinul neprecupeţit al prof. Violetta Blaga, fiind sufletul acestei manifestări,în prezenţa d-lui Ion Călinoiu, Preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, rectorul Universităţii CONSTANTIN BRÂNCUŞI – prof. univ. dr. Moise Bojincă, primarului oraşului Târgu Jiu ing. Florin Cârciumaru, personalităţi din lumea culturală şi artistică din ţară şi străinătae: dr. Napoleon Săvescu din New- York, prof. Mariana Terra, editor-in-chief „ROMANIAN JURNAL” din New-York, d-ana Marilena Pop Câmpeanu (Historienne-sigillografe guid-conferencier) muzeul Luvru din Paris, prof. univ. dr. Gheorghe Iscru (istoric) de la Universitatea Bucureşti. A urmat un spectacol "SUS ÎN DEAL LA PEŞTIŞANI" ţinut la casa de Cultură a M.A.I. sub egida Asociaţieţi Culturale "ROMÂNIA ÎN LUME" (al cărei membru sunt) având ac Preşedinte executiv pe d-ul gl. br. Gheorghe Dragomir, manifestare artistică de excepţie... prin participarea Ansamblului artistic CIOCÂRLIA.Pe 29 Septembrie, la invitaţia specială din partea Ligii "FIII GORJULUI" am avut onoarea şi plăcerea să prezint alături de d-ul prof. Alexandru Păsărin -Preşedintele ligii, cum am cunoscut-o pe Maria Tănase şi am cântat acapela o doină pentru Măiastră - "MARIA CÂNTĂ CU DOR". Cum bunul Dumnezeu mi-a păstrat rolul pe care a am să-l joc în viaţă (de scriitor-compozitor), la CONCURSUL DE POEZIE, PROZĂ, EPIGRAMĂ, ESEU - REPORTAJ, „Chronos 2013” iniţiat de doamna Lenuş Lungu, Eugenia Enescu şi Ioan Muntean, fiind câştigătorul locului II, secţiunea "Proză", prilej minunat a-i aduce un cald omagiu scumpei mele gorjence MARIA TĂNASE, iar minunaţilor oameni de înaltă omenie, organizatorii acestei actiuni culturale de promovare a truditorilor condeiului, întru cinstirea Limbii Române, mulţumiri sufleteşti alături de o aleasă preţuire..  

În activitatea mea, din acest an, pot informa cititorii că având în suflet un crez sfânt pentru Limba Română "dulce fagure de miere" - am fost laureat cu Premiul I la Conncursul de creaţie, secţiune "IMN" organizat de Revista Româno-canadiană, americană - STARPRESS, condusă de poetesa D-na LIGYA DIACONESCU. Am un vis, ca fiecare părinte pentru copilul său: doresc să-mi fie împlinit, ca piesa "NE VEDEM LA PARIS" - dragostea fulminantă dintre cei doi corifeii ai culturii naţionale şi internaţionale, dragii mei gorjeni, Maria Tănase şi Constantin Brâncuşi, minunata lor poveste să fie ecranizată. Pentru a cunoaşte în detaliu acest mare dor al meu, vă invit ca să vă opriţi asupra materialului din acest volum "O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI" (celebrul cineast Sergiu Nicolaescu), cel care îşi propusese să facă un film artistic cu ei, având în centrul acţiunii pe Maria Tănase. În încheiere îmi exprim speranţa ca nemuritoarea MARIA TĂNASE să i se facă o"fântână de băut apă" - o dorinţă pe care a trecut-o în testamentul său, iar cei ce veţi citi aceste scumpe amintiri, pe care vi le ofer cu dragă inimă în acest volum, făceşi-vă timp şi ascultaţi melodiile fără seamăn ale Măiastrei, care-s izvorâte din dorul şi dragostea românului iubitor de frumos.  

MarinVoican-Ghioroiu  

1  

 

MARIA TĂNASE SPUNE  

 

 

 

...Floricica florilor,  

Măiastra, măiastrelor,  

Maria cântă cu dor –  

În Livada Duzilor…  

Ca freamătul codrilor  

Şi doinitul de izvor.  

 

Maria Tănasespune:  

„Iubeşte cât eşti pe lume!”  

Floricică, fir boboc,  

De-a lu’ Nelu Busuioc;  

Marie, prinde-te-n joc,  

Să ai la iubit noroc.  

 

Marie, boboc de flaore,  

Răsărită-ntre ponoare -  

Steaua dorului iubit,  

Ochi de codru-ndrăgostit...  

Tu în glas îmi ai argint  

Şi faci omul fericit.  

 

Măiastră fermecătoare,  

Stea pe boltă, călătoare,  

Mai opreşte-te din zbor  

Deasupra oltenilor,  

Deasupra oltenilor…  

Şi ascultă glasul lor.  

 

Ei îţi cântă, mândră stea!  

Dorul lor şi dragostea,  

Toate cântecele tele –  

Flori gingaşe, mândre stele.  

Marie, stea cu mult dor,  

Dragă eşti oltenilor!  

 
Referinţă Bibliografică:
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 rRIDICÂND CORTINA TIMPULUI / Marin Voican Ghioroiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1045, Anul III, 10 noiembrie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Voican Ghioroiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!