Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poezie > Familie > Mobil |   



Cenaclul Flacăra la Măgura Buzăului

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
  
Cenaclul Flacăra a venit la Măgura Buzăului. Aflasem cu două zile înainte că vine Adrian Păunescu şi Cenaclul Flacara. Pentru mine şi Angela Voicu (prietena mea) era evenimentul vieţii noastre. Dar cum să facem să mergem şi noi? Ne vor învoi din cămin să putem ajunge la munte? Locuiam în căminul Liceului textil şi de la etajul doi se vedeau aşa de frumos munţii Buzăului! Două zile ne-am tot gândit cum să facem, să mergem, să-i vedem şi noi. Angela s-a gândit să mergă la bunica Marianei Ştefănoiu, o altă prietenă şi colegă de cameră care locuia într-un sat din apropierea mănăstirii. Eu şi cu Puşa Voicu, verişoara Angelei am rămas în camera de cămin şi nu întrezăream nici o soluţie. Prietena nostră comună, Rodica Scutariu din Paşcani era verişoara doamnei directoare. A văzut că nu avem nici o posibilitate dar ne dorim enorm să mergem şi în dimineaţa cu pricina a venit cu maşina, cu Domnul Voinea şi soţia şi ne-au dus la Mănăstirea Ciolanu. A fost unul dintre cele mai frumoase gesturi prieteneşti de care m-am bucurat în viaţă. Eram un grup de cinci fete, în cămin care iubeau poezia lui Adrian Păunescu. Noi mergeam la cenaclul ,,Viaţa Buzăului,, şi cumpăram la prima oră ,,Flacăra,, stând la coadă pentru ea cu rândul fiecare, alergam prin librării după cărţile sale şi vorbeam mult despre poezia sa filozofică şi de dragoste. Nu arătam prea bine în dimineaţa aceea căci plânsesem de ciudă că nu ne-au dat bilet de voie, pedagogele. Dacă ar fi venit în oraş fugeam din cămin cu siguranţă, cum fugeam în timpul mesei de seară în fiecare joi la cenaclul ziarului local. Duminica aceea a fost o zi de vis. Când am ajuns în tabăra de sculptură, în poiana aceea mare, răsuna cântecul ,, limba noastră-i o comoară,, şi aveam sentimentul că şi statuile se cutremură de frumuseţea cântecului respectiv. Ochii mi-au picat pe Florian Pittiş prima dată. Adrian Păunescu şedea pe iarbă ca un om obişnuit şi în jur spectatorii aşezaţi şi ei pe iarba moale, se bucurau de cântecele atât de frumoase, de adevărate. Eram atât de fascinată că le-am dat roată de câteva ori. Îi recunoşteam, pe rând, pe cântăreţii pe care ii ştiam de la televizor şi faţa mi se lumina de parcă întâlneam vechi prieteni. Era şi Andrei de faţă, fiul poetului, pe atunci, copil. La un moment dat Adrian Păunescu a anunţat că vor urca la statuia lui Mihai Viteazul mai sus şi l-a luat de după gât pe Andrei într-un gest atât de frumos, de părintesc că mi-au dat lacrimile. Şi ca să se înţeleagă de ce, vă voi spune că părinţii mei se despărţiseră în acea perioadă şi îmi era tare dor de fratele meu mai mic care era de vârsta lui Andrei şi Domnul Adrian semăna la statură cu tatăl meu. Pentru o clipă aş fi vrut să fie ai mei, sau mai bine zis mi-am imaginat că şi tatăl meu ar avea aceeaşi grijă faţă de fratele meu. I-am privit cu mare admiraţie. Aveam 18 ani neîmpliniţi. Doamna directoare era obosită şi nu a vrut şă urcăm pe munte mai sus. A început sesiunea de autografe şi doritorii s-au înghesuit să primească un autograf ca amintire. Puşa avea un caiet dar nu l-a primit pentru că Adrian Păunescu dădea autografe numai pe cartea dumnealui. A uitat prietena mea, în graba plecării să ia o carte la ea. Poate şi de bucurie că îl va vedea pe viu. Trebuie să ştiţi că Puşa avea ochii mari albaştri ca Adrian Păunescu şi-l iubea foarte mult. Ar fi vorbit ore în şir despre el, recita foarte frumos poeziile sale, il idolatriza. A strâns caietul la piept de parcă ar fi avut autograful acolo şi l-a privit ca şi cum nimic nu s-a întâmplat. A fost prima dată când am empatizat cu cineva şi mi s-a strâns sufletul de durere. I-am spus că plecăm dar nu ne auzea, se uita după ei de parcă i-ar fi văzut pentru ultima dată. După un timp a venit la maşină dar a fost tăcută tot drumul. Trebuie să vă spun că în timpul spectacolului le-am căutat pe Angela şi pe Mariana din priviri, tot timpul, prin public dar nu erau. Nu puteam să-mi explic de ce nu sunt. Mă gândeam că poate sunt acolo sus unde s-au dus ei după recitalul din poiana Măgurei şi îi aşteaptă, cunoscându-le programul manifestării. Luni dimineaţă, când au revenit la cămin, în oraş, ne-au povestit că nu le-a lăsat bunica Marianei să treacă versantul ce îi despărţea de Mânăstirea Ciolanu. Eram 17 fete în cameră, dar numai noi cinci mergeam la sala de lectură şi ne uitam la televizor la emisiunile lui Adrian Păunescu şi comentam mereu pe marginea lor pentru că trăiam ceea ce se cheamă act artistic cu toată fiinţa noastră. Nu puteam să spunem fetelor că prietenele noastre nu au ajuns la Magura deşi plecaseră înaintea noastră. Şi atunci le-am spus că am fost toate, că ne-am întâlnit acolo şi că a fot minunat! Şi aşa a şi fost. Din felul în care le-am povestit au trăit şi ele momentele nostre de încântare şi de bucurie. Timpul a trecut, am terminat şcoala profesională, ne-am angajat ca muncitoare în fabrici, Angela şi Puşa la Buzău la Filatură, eu la Bucureşti la ţesătoria de bumbac Aurora, Rodica la Paşcani. Corespondam între noi şi la un moment dat primesc o scrisoare de la Angela. Pe o coală albă,(o am şi acum) autograful lui Adrian Păunescu pe care ea l-a copiat şi ni l-a trimis, să ne bucurăm şi noi de bucuria ei. A obţinut autograful marelui poet care venise la Buzău în anul următor şi s-a gândit să ni-l trimită şi să fie ca şi cum l-am fi primit şi noi. A fost aceasta dovada unei mari prietenii, gest pe care nu îl voi uita niciodată. Angela ne-a simţit alături de ea în timpul spectacolului şi-a împărţit cu noi această imensă bucurie. Este aceasta o amintire dragă de acum 30 de ani. Ne-a legat dragostea de frumos, de poezie, de cultură şi artă. Toate cinci am terminat în următorii trei ani studiile la seral şi am urmat mai apoi învăţământul superior pe domenii de biblioteconomie, economie şi drept. Şi toate prietenele mele sunt împlinite familial, social şi profesional. Cinste lor şi celor care au concurat la implinirea noastră şi ne-au însoţit pe drumul nostru în viaţă!   
  
  
Proză scurtă din volumul Declin, 2010   
  
Referinţă Bibliografică:
Cenaclul Flacăra la Măgura Buzăului / Ioana Voicilă Dobre : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 274, Anul I, 01 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioana Voicilă Dobre
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!