Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011        Toate Articolele Autorului

Cedarea şi evacuarea Cadrilaterului în 1940
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Recenzia de carte 
  
Cedarea şi evacuarea Cadrilaterului în 1940 
  
RECENZIE DE EMIL ISTOCESCU 
  
La Editura „Conphys” din Rm. Vâlcea a apărut, spre finele anului 2010, o lucrare de interes naţional, cu titlul de mai sus, care analizează un eveniment politico-diplomatic şi istoric mai puţin cunoscut publicului din generaţiile mai noi ale patriei noastre. 
  
Acest eveniment, impus de conjunctura nefastă a unei epoci din preajma declanşării celui de al doilea război mondial, este prezentat şi comentat ştiinţific de doi autori avizaţi: Ion Crânguş şi Ion Giurcă. Lucrarea este structurată în trei capitole: 
  
1-Diferendul bulgaro-român privitor la Cadrilater (care cuprindea cele două judeţe: Durostor şi Caliacra) şi demersurile întreprinse pentru soluţionarea acestui diferend teritorial (1939-1940); 
  
2-Evacuarea populaţiei, autorităţilor şi armatei române din Cadrilater, în luna septembrie,1940. 
  
3-Prezentarea locului şi rolului structurilor Jandarmeriei pe timpul acţiunilor de evacuare a Cadrilaterului. 
  
În introducere, autorii prezintă o punere în tema privitoare la acest eveniment, sub aspect istoric, subliniind cauzele şi urmările acestui conflict. S-a pornit de la definirea fenomenului social-politic al disputelor interstatale, cele teritoriale fiind primordiale şi nestinse în totalitate niciodată. 
  
În cazul nostru, statele româneşti: Moldova, Tara Românească, Transilvania; Principatele Unite, România, după 1878, au fost spaţiu de dispută teritorială între Ungaria, Polonia şi Imperiul Otoman, iar mai târziu între Imperiile Habsburgic (din 1867 Austro-ungar), Otoman şi Ţarist, cu o implicare de pe poziţii diferite a Prusiei (apoi Germaniei), Angliei şi Franţei. 
  
După răpirea Bucovinei (1775), Basarabiei (1812) şi retrocedarea sudului Basarabiei (1856), Conferinţa de Pace de la Berlin, din 1878 a hotărât, prin prevederile Tratatului, reunirea Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor cu România, cu condiţia acceptării încorporării de către Rusia a sudului Basarabiei. 
  
Diferendul teritorial dintre ţara noastră şi Bulgaria s-a acutizat ca urmare a intrării Cadrilaterului în componenţa României ( cele două judeţe amintite mai sus). In contextul geopolitic şi geostrategic din vara anului 1940, când expansiunea Germaniei naziste luase avânt spre Est, iar cea a Uniunii Sovietce spre Vest (ocuparea Basarabiei şi nordului Bucovinei) revendicarea Cadrilaterului de către Bulgaria a fost favorizată. 
  
S-au desfăşurat tratative la Craiova (19 august, 1940) în urma cărora s-a semnat tratatul la 7 septembrie, datorită presiunilor Germaniei şi Italiei asupra regelui Carol al II-lea. 
  
Delegaţiile celor două state care au desfăşurat tatrativele de la Craiova au fost conduse de Alexandru Creţianu, ministru plenipotenţiar, Subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor srtrăine, din partea României şi de Sveatoslav Pomenov, ministru plenipotenţiar, din partea Bulgariei. Soluţia propusă de partea română în privinţa oraşului Balcic să rămână cu regim special de oraş liber, a fost respinsă de căştre bulgari, argumentând cu cazul oraşului Danzig 
  
Cedarea şi evacuarea Cadrilaterului, cu o suprafaţă de 6921 km. , s-a efectuat în numai 10 zile (20-30 sept. 1940), cu excepţia schimbului de populaţie dintre cele două state, care urma să se execute într-o perioadă de trei luni, începând cu data schimbului documentelor de ratificare, „obligatoriu dintre supuşii români de origine etnică bulgară din judeţele Tulcea şi Constanţa ... şi supuşii de origine etnică română din judeţele Durostor şi Caliacra”. 
  
Spre deosebire de Basarabia, nordul Bucovinei şi părţii de nord-vest a Ardealului, cedate în urma ultimatumurilor sovietice din 26 şi 28 iunie 1940 şi Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, Cadrilaterul a fost evacuat în baza unui tratat care a reglementat, în urma negocierilor, condiţiile în care se ceda acest teritoriu şi se efectua schimbul de populaţie. 
  
Tratatul cuprinde, în cadrul a şapte article, prevederi ptivitoare la frontiara dintre cele două state, între Dunăre şi marea Neagră, ca fiind definitivă şi perpetuă, părţile swmnatare angajându-se să „nu mai formuleze niciodată vreo pretenţie de ordin teriotorial” 
  
Efectuarea schimbului de populaţie a comportat trecerea în judeţele Constanţa şi Ialomoiţa, cât şi în alte zone ale ţăriia circa 100.000 de români şi a unor cantităţi impresionante de bunuri materiale aparţinând statului, persoanelor fizice şi juridice, unor instituţii de interes general sau local.  
  
Mari dificultăti au fost cauzate de obstacolul natural al fluviului Dunărea, precum şi de acţiunea bandelor de comitagii, care au implicat angajarea de importante forţe şi mijolace aparţinând jandarmeriei şi chiar armatei pentru restabilirea şi menţinerea ordinii. De aceea, evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiasle a constituit operaţiunea cea mai dificilă. 
  
În partea finală a Introducerii se face menţiunea că structurile jandarmeriei noastre au fost implicate în acţiuni de menţinere şi restabilire a ordinii în Cadrilater.carte se încheie cu câtava concluzii legate de rolul structurilor militare care, datorită organizării, concepţiei şi principiilor care le călăuzesc activitatea sunt în măsură să rezolve prin resurse proprii orice situaţie în timp de pace, de criză sau război. 
  
„Evacuările executate în anul 1940, în general, cele din Cadrilater, în special, pot constitui un exemplu de rezolvare a unor situaţii , dar nu şi un model” 
  
Emil Istocescu 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Cedarea şi evacuarea Cadrilaterului în 1940 / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!