Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Vavila Popovici         Publicat în: Ediţia nr. 137 din 17 mai 2011        Toate Articolele Autorului

CE ALEGEM PENTRU VIAŢA NOASTRĂ?
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Dezvoltarea intelectuală ar trebui să înceapă la naştere  
  
şi să se termine doar la moarte." 
  
Albert Einstein  
  
Existăm şi dorim să cunoaştem iubirea, fiindcă din iubire ne-am născut şi cu ea vrem să plecăm din această lume. Iubirea ne face să discernem între bine şi rău, binele fiind starea naturală a firii noastre, iar răul - starea pe care o dobândim ori de câte ori neglijăm binele. Existăm şi dorim să cunoaştem bunătatea sufletelor, fiindcă numai ea ne poate face să trăim în armonie. Se vorbeşte despre bolile noastre ca fiind un rău care s-ar datora faptului că nu ştim să trăim în armonie cu legile divine, pe care mulţi dintre noi nu le cunosc, alţii le ignoră, cea mai importantă fiind legea iubirii, apoi celelalte: legea adaptării, a acceptării, a cumpătării, a moralităţii, a recunoştinţei etc.  
  
Dar cunoaşterea necesită învăţătură, simţire şi înţelegere. Învăţătura intensă duce la înzestrarea minţii, deschide aripile cunoaşterii, precum pasărea-şi deschide aripile pentru a cuprinde văzduhul, iar libertatea gândirii şi a exprimării a tot ceea ce simţim ne poate duce la înţelegere. Ne putem astfel elibera şi de teama din sufletele noastre, fiindcă nimic nu a înspăimântat şi nu înspăimântă mai mult pe oameni decât ceea ce ei nu înţeleg.  
  
Învăţătura despre noi şi despre lumea în care trăim este averea pentru care merită să te străduieşti a o obţine şi care nu-ţi poate fi furată; din moment ce ai dobândit-o, ea îţi aparţine şi cu ea poţi face viaţa ta mai frumoasă, dar şi lumea mai frumoasă, întrucât frumuseţea unui întreg este suma frumuseţilor părţilor care îl compun.  
  
Lumea noastră este concepută matematic. Probabil Dumnezeu aşa a văzut că poate fi construită această lume, bazată pe nişte reguli matematice şi dezvoltată cu frumuseţi ale imaginaţiei ce ţin de domeniul artistic. O geometrie secretă stă la baza a tot ce întâlnim în natură, în orice floare, frunză, piatră etc. Filosofi ai ştiinţei au spus că „ Limba în care este scrisă marea carte a Naturii este matematica, iar literele ei sunt curbele, figurile, triunghiurile”. Materia, lucrurile sunt însă mai puţin importante ca ideile: „Un om poate muri, naţiunile pot creşte sau se pot prăbuşi, dar o idee trăieşte pentru eternitate”, spunea Albert Einstein. Pătrunderea în sfera ideilor a făcut-o filosofia, cu scopul de a cunoaşte adevărul.  
  
Primele reflexii filosofice asupra lumii au izvorât din întrebări şi mirări, filosofia însemnând iubire de înţelepciune, iar înţelepciunea – locul de întâlnire şi cumpănire a tuturor virtuţilor. Marile întrebări ale filosofiei au fost: De unde venim şi unde mergem, dar şi valenţele intelectuale şi spirituale ale omului au interesat, în limitele în care se putea gândi la vremea aceea.  
  
Primele încercări de interpretare filosofică a lumii le găsim în Iliada şi Odiseea lui Homer. Apoi s-a trecut de la poem la filosofia propriu-zisă. Grecii contemplau cerul, natura, nu numai ca un gest meditativ, dar şi ca o necesitate a cunoaşterii, a găsirii soluţiilor pentru problemele cetăţii şi în acest mod s-a produs miracolul! Intervalul de timp în care putem vorbi pregnant de filosofia greacă este secolul VI î H. şi secolul V d. H. A fost cel mai important curent filosofic apărut în Europa, din el evoluând filosofia romană, filosofia arabă, persană, filosofia renaşterii şi iluminismului, aşternând drumul către modernitate. Interesul era formarea omului ca entitate superioară, idealul fiind perfecţionarea fizică, intelectuală şi artistică. Iniţierea pentru atingerea idealului fericirii se realiza în trepte, în cicluri. Educaţia cetăţeanului continua şi dincolo de vârsta şcolii, prin intermediul instituţiilor democraţiei. Grecii au introdus pentru prima dată în istoria civilizaţiei, marile dezbateri asupra existenţei noastre, a sistemelor de valori, sisteme valabile şi în vremurile noastre, precum adevărul, fericirea, justiţia, frumuseţea, iubirea, bunătatea, armonia, legea, statul ca organizare perfectibilă, egalitatea între cetăţeni, respectul proprietăţii şi al individului. Ideile de patrie şi patriotism s-au născut tot în Antichitatea greacă.  
  
Punctând câteva idei ale unor gânditori greci, amintesc de filosoful grec Empedocle (490 - 430 î. H.) care a considerat principiul primordial al lumii fiind inteligibilitatea ei; el vorbea despre principiile care pun în mişcare elementele vieţii: Philia (iubirea) şi Neikos (ura). Socrate (469 - 399 î. H.) spunea că „Nimeni nu face rău de bună voie, cu intenţie, ci numai fiindcă nu se cunoaşte pe sine şi nu ştie ce vrea, căci a şti ce vrei, înseamnă a cunoaşte binele şi a căuta să-l realizezi.[ ... ] Ignoranţa este mama răului şi a păcatului.” Platon (428-348 î. H.) era adeptul demiurgului care asigură o metamorfoza cosmică ordonată, fiind şi garantul ieşirii din haos şi creării unui echilibru universal. Pornind de la faptul că lumea are o structură, a dedus că ea este inteligibilă şi această structură este opera de artă creată de un Dumnezeu matematician. El vorbea de iubirea divină, factor creator şi unificator în cosmos şi în viaţa terestră, de frumosul în sine şi binele în sine, reflexii ale frumuseţii şi bunătăţii dumnezeieşti, de armonia lumii şi dreptatea universală. Vorbea despre libertatea umană, considerând că fiinţa individuală se conştientizează ca agent al Binelui, având scopul de a-şi ghida acţiunile înspre prosperitatea obţinută prin atingerea inteligibilului. Întrebat dacă omul prin cugetare simte mai bine realitatea, Platon a răspuns: „Atunci gândeşte mai bine, când nu-l stinghereşte nimic, nici auzul, nici văzul, nici o durere, nici vreo plăcere, când sufletul rămâne singur - singurel, când lasă în pace trupul, şi, pe cât se poate, nu-l ia tovarăş, nu s-atinge de el ... Iată numai atunci simte realitatea!” Aristotel (384-322 î. H.) a pornit de la cauza primă a universului pe care a numit-o „ mişcătorul nemişcat” - fiinţă divină creatoare, întrucât concepe lumea prin intermediul gândirii, singurul proces care nu presupune deplasarea. El a vorbit despre spiritul uman care se naşte ca o tabula rasa şi în care se imprimă experienţa câştigată, despre existenţa unui intelect pasiv şi a unuia activ (intellectus agens) nemuritor şi veşnic, „partea pe care o avem comună cu zeii”. După el trei lucruri trebuie evitate în domeniul moral: răutatea, lipsa de reţinere şi primitivitatea animalică.  
  
Mai târziu, fizicianul dar şi filosoful francez Blaise Pascal (1623-1662) concludea: „Este mai important să ajungi la o desăvârşire morală, decât să ajungi la rezultate în ştiinţele exterioare”. Contează mai mult, spunea el, să fii om onest, decât să fii „geometru”. Pascal mai admitea cunoştinţa intuitivă a inimii: „Le coeur a ses raisons que la raison ne connait pas”. Iată un adevăr atât de mare intuit, adevăr care stă la baza Religiei creştine. Inima este sursa tuturor emoţiilor noastre, din ea plecând iubirea, ca un fascicul de raze luminoase.  
  
Biblia ne învaţă că „Dumnezeu este iubire ... ” şi ,,Dumnezeu este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi plin de bunătate ” (Psalm 145.8), este sursa bunătăţii, izvorul ei, iar ideea plinătăţii, ni se spune, trimite la absolutizare şi astfel spunem că în Dumnezeu se află bunătatea absolută care ajunge la noi prin Duhul Sfânt. Părintele Dumitru Stăniloae definea: „Persoana divină care face transparent pe Dumnezeu prin putere şi lumină mai presus de fire pe de o parte, şi prin sensibilitatea sufletului care le sesizează pe de altă parte, este Sfântul Duh.” În cartea intitulată „Neagoe Basarab Principe Isihast”, Arhimandrit dr. Iuvenalie Ionaşcu vorbeşte despre faptul că Neagoe amintea adesea parabola albinei şi a fagurelui, albina fiind Duhul Sfânt şi fagurele - sufletul omului. Subliniază verosimilitatea „fumului” de a fi cel care îndepărtează albina de fagure. 
  
Bunătatea care ajunge la noi, este dispoziţia de a face bine, un sentiment care înnobilează fiinţa şi alungă răutatea, nelăsându-i loc în sufletele noastre. Ea se manifestă prin dragoste, blândeţe, răbdare, iertare, milă, dreptate, pace şi cu cât cunoaştem mai mult şi ne cunoaştem, cu atât mai mult ne vom însuşi aceste manifestări. Bunătatea duce la armonie, încarcă „fagurele” cu miere. În Epistola pentru Coloseni a Apostolului Pavel găsim scris: „Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, îmbrăcaţi-vă cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare”.  
  
Şi totuşi, astăzi comportamentul oamenilor de cele mai multe ori din ignoranţă, coboară spre trivialitate, sufletele sunt stăpânire de orgoliu, de răutate, de ură, de dezbinare şi aceste sentimente se pot amplifica şi pot duce la adevărate dezastre. Oamenii sunt încrâncenaţi, dornici de răzbunare, vor să rănească suflete sau chiar să ucidă. Spiritele ne sunt urâţite prin întunecare. „Fumul” le întunecă! 
  
Ce alegem pentru viaţa noastră? Vrem să fim buni, să trăim în armonie, sau vrem să fim răi, răzbunători, să trăim în discordie? Alegem spiritul benefic sau spiritul malefic – distrugător? Alegerea este a noastră, căci, după ce ne-a înzestrat cu facultăţi mentale, Dumnezeu ne-a dat şi liberul arbitru.  
  
Închei amintind un fapt real: La un curs de filozofie a unui colegiu, studentul Albert Einstein i-a răspuns profesorului: „Răul nu există, sau cel puţin nu există în sine. Răul e pur şi simplu absenţa lui Dumnezeu. E ca şi întunericul şi frigul, un cuvânt creat de om pentru a descrie absenţa lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat răul. Răul este ceea ce se întâmplă când din inima omului lipseşte dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare când nu există căldură sau ca întunericul care apare când nu există lumină.”  
  
Vavila Popovici – Raleigh, North Carolina 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
CE ALEGEM PENTRU VIAŢA NOASTRĂ? / Vavila Popovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 137, Anul I, 17 mai 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Vavila Popovici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!