Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Ce-a mai rămas
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cronică de AL.FLORIN ŢENE 
  
Doru Moţoc 
  
Ce-a mai rămas 
  
Cunoscut ca poet, dramaturg şi publicist, Doru Moţoc este din nou în librării cu volumul de versuri Ce-a mai rămas, Editura "Almarom", Rm. Vâlcea, 1998, o continuare a stilului binecunoscut al poetului, romantic, în care fluxul memoriei răscoleşte interiorităţi tulburi ce trec printr-o criză a înserării vieţii. 
  
Poetul e la limita dintre confesia lină şi delirul suav, amestecând, într-o regie bine temperată, referinţa culturală cu amănuntul biografic: "Totul era şi aievea, era şi ca-n poveşti/ Nici măcar nu ştiam ce frumuseţe ne doare,/ Şi-abia într-un târziu am înţeles că, fără de veste,/ Se aprinsese în noi lumina cea mare". 
  
Doru Moţoc are, indiscutabil, pregnanţa imaginii, a metaforei care se integrează armonios cu asociaţiile lirice. Secvenţe admirabile sunt limpezite în sclipirile imaginaţiei, precum nuferii în apa transparentă şi albastră a unui acvariu: "Câteodată liliacul înfloreşte târziu,/ Irupând uluitor de alb de alb, peste durerile noastre,/ Împietrind răsucirea pustiului vânt vineţiu,/ Clătinat besmetic în transparenţe rafale albastre". 
  
E multă durere profundă în aceste poeme, o durere a timpului trecut, lirismul are o notă personală şi autentică: "Mult ne mai place nouă să fugim!/ Ni se târăsc în urmă câte drumuri?/ E peste poate să le mai zărim,/ Cum nu mai ştii un cântec vechi să-l murmuri." Există un fin electism în gustul pentru suferinţa romanţioasă care-l prinde bine pe poet şi fără îndoială poezia este matură, întemeiată pe un scenariu coerent: "Ai adormit şi poate mă visezi./ Surâzi prin somn/ Când îmi presimţi sărutul.../ În visul tău acum mă modelezi/ precum olarul modelează lutul" sau "Trec pe străzi lunatic/ fără nici o ţintă,/ Ars de dor şi parcă ţintuit pe rug/ Peste zarea care-ncearcă să mă mintă,/ Gândurile toate către tine-mi fug". Ceea ce reprezintă însă un câştig adevărat în acest volum este efortul, grav şi fără senzaţia artificialului, al textualizării. Elanul confesiunii nu este cenzurat de mitologia cărţii, viaţa şi textul se află în armonie, încât versurile construiesc, simultan, o biografie poetică: "Aş vrea să-ţi spun şi parcă nu cutez:/ Nu mă chema în vis/ Măcar o vreme./ Deşi, vezi tu, eu tot te mai visez/ din când în când. Atunci când scriu poeme". 
  
Efortul de cristalizare a trăirii în cuvânt se bizuie pe zbuciumul real al poetului la înserarea vieţii. Sufletul pare textualizat, construit după o reţea semantică precum cartea creşte din anatomia verbului: "Apoi ai plecat, se făcuse târziu.../ Noaptea, nici ea, n-a mai venit înapoi./ Mai păstrez şi astăzi în memorie viu,/ Ţipătul zăpezilor puse din noi". 
  
Obsedat de himera profunzimii, de rădăcinile arhetipale ale fiinţei, poetul desfide existenţa amorfă şi derizorie, sondând mereu misterul ancestral şi idealul clasic al iubirii, răstălmăcind aparenţele pentru a descifra filonul existenţei omului care trece asemeni unui tren: "Să ştii că totu-i măsurat,/ Dar bucuria să nu-ţi treacă/ Nici când, c-un şuier disperat,/ Şi trenul cel din urmă pleacă". 
  
Cu tot amestecul de recuzită vetustă, de rememorare exaltată, Doru Moţoc are însă o prospeţime a imaginaţiei incontestabilă şi o percepţie acută a materialităţii răvăşite: "Lângă dragostea mea, unde-aş vrea să te ştiu,/ Cresc mărăcinii-ndoielii, neliniştea sură adie,/ Dar visul te mai caută încă, înduioşător de inutil şi târziu,/ Ca o sonerie ce plânge într-o casă pustie...". 
  
Tensiunea lirică vine din revelaţia pe care Doru Moţoc o alimentează cu nostalgii. Stampele lirice au o pregnanţă, poetul reuşind să concentreze amănuntele în imagini emblematice. Doru Moţoc e un poet cu multe disponibilităţi şi cu bună instrucţie culturală, melancolia, romantismul, par a fi punctul cel mai de sus al atitudinii lirice. 
  
Al.Florin ŢENE 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Ce-a mai rămas / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 337, Anul I, 03 decembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!