Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   


Autor: Viorel Darie         Publicat în: Ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014        Toate Articolele Autorului

Casa pădurarului (2)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Casa pădurarului (2) 
  
(continuare) 
  
A doua zi, dimineaţa, Eliza, mezina familiei, se trezi mult mai devreme ca de obicei. Toată noaptea visase la puiul de căprioară. De cum deschisese ochii, s-a şi dus la el, să vadă cum o mai duce. Puiul, care dormea ghemotoc, ridică un pic căpuşorul şi o privi drept în ochi. Avea o lumină în ochi întunecată, limpede, blândă, ca de copil. Lumina ochilor Elizei îi răspunse cu aceiaşi căldură. Asta îl linişti. Fata pusese mâna pe căpuşorul vătuiului. Instinctiv, acesta presimţise că trebuie să aibă încredere totală în ea. Fata îl ridică în braţe, şi-l dusese în patul ei. Era cam greu pentru ea, puiul avea câteva luni bune. Eliza l-a pus pe pat, lângă ea, şi s-au acoperit amândoi cu plapuma. Puiul stătea foarte liniştit. N-ai fi zis că este o sălbăticiune gata s-o rupă la fugă de cum aude o mişcare. 
  
Chiar adormiră. Până intră în odaie stăpâna gospodăriei, soţia pădurarului. Văzând-o pe Eliza dormind cu vătuiul, nu prea i-a convenit. Dar, aducându-şi aminte că puiul este rănit, a lăsat lucrurile în pace. 
  
După încă o jumătate de ceas, mama Elizei intră din nou în odaie zicând: 
  
- Dă-i ceva de mâncare puiului de căprioară. Încearcă tot cu nişte otavă. Dar să nu uiţi să-i pui şi nişte apă într-o tigăiţă!... 
  
Eliza chiar aşa făcu. Luă în braţe puiul de pe pat, îl puse pe podea, şi-l îmbie cu nişte otavă. Vătuiul nu se lăsă prea mult aşteptat. Însă, n-a reuşit, în nici un chip, să-l facă să bea apă din tigăiţă. 
  
- Pune-i nişte apă în biberon, poate aşa va bea! 
  
Chiar asta a fost soluţia. Puiul bău îndelung apă din biberon, mai să-l termine. 
  
Deodată, din curte, se auziră nişte hăpăituri puternice ale unui dulău, iar un câine mic îi ţinea isonul cu glas subţire, schelălăit. 
  
Soţia pădurarului ieşi în pridvor să vadă cine vine. Apăru în ogradă un ţăran din sat. 
  
- Acasă-i dom’ pădurar?... 
  
- Acasă!... Da’ ce vrei mata?... 
  
- Vreau să vorbesc ceva cu ‘mnealui…Puteţi să-l chemaţi? 
  
- Aşteaptă oleacă! 
  
Peste cinci minute apăru pădurarul în uşa casei care dădea în ogradă. Văzându-l pe ţăran, l-a recunoscut. 
  
- Ce-ai venit, nea Vasile? Care-i baiul? 
  
- De!... dom’ pădurar… ştii mata… cu lemnele din pădure de ieri… 
  
- Aha! făcu pădurarul. Ce v-am spus eu data trecută, să nu mai ieşiţi la tăiat lemn din pădure dacă n-aveţi aprobare de la Ocolul Silvic? Aţi merita să vă puşc o amendă de să n-o puteţi duce! Ş-apoi aţi mai lăsat nişte cioate cât voi de înalte în pădure, care se văd de la un kilometru!... 
  
- Ne iertaţi, dom’ pădurar!.. Ne-am grăbit… Acum v-am adus ceva ca să vă treacă supărarea… Aveţi aici în sacoşă nişte miere de albine, de anul ăsta, şi nişte brânză de putinei, de oi… Da’ vă rog să nu ne puneţi... dom’ pădurar... amendă… Vă rog frumos!… 
  
- Ei, gata, ce atâta smiorcăială!... Dă la nevasta mea sacoşa. Şi să te duci să tai, jos de tot, una cu pamântul, cioatele alea din pădure lăsate de voi, să nu le găsească controlu’ când o veni!... 
  
- Să trăiţi dom’ pădurar, acuş' plec să le tai!... Nu vă supăraţi pe mine… 
  
- Vedeţi cum faceţi altă dată! Nu vă duceţi să tăiaţi din pădure până nu vorbiţi cu mine! Şi mai scoateţi şi voi nişte bonuri de la Ocolul Silvic!...Aţi înţeles? 
  
- Să trăiţi, dom’ pădurar!... Am înţeles!… 
  
Cu aceste spuse, ţăranul plecă. Pădurarul intră în bucătăria casei, să mănânce ceva, ca de dimineaţă. Avea multe de făcut în ziua aceea. Mai întâi trebuia să meargă în pădure, să marcheze pentru tăiere nişte copaci pentru o comandă mare, pentru un camion de lemne pentru Consiliul Popular. Iar după amiază trebuia să alerge la şedinţă la Ocolul Silvic, pentru instructaj. 
  
Pe la prânz, Eliza îşi luă rămas bun de la puiul de căprioară, îl pupă pe botişor, luă ghiozdanul cel greu de cărţi şi plecă la şcoală. Învăţa după amiază. 
  
- Să stai cuminte, ied frumos! S-o asculţi pe mama! Ai auzit? 
  
Puiul clipi din ochi în semn c㠄Da”. Apoi fata plecă. 
  
Dar după doar o oră veni de la şcoală Mugurel, băiatul pădurarului care avea vreo zece ani. Nici nu intră bine în casă, că şi veni să vadă vătuiul. De cum îl văzu pe băiat, puiul dădu să se ridice în picioare şi să fugă. Dar ceva îl opri. Băiatul îi vorbea cu blândeţe. Îl mângâie pe cap, între corniţe. Apoi îi întinse un smoc de otavă, la care puiul nu putu să reziste. Cum era de aşteptat, s-au făcut prieteni. 
  
(va urma) 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Casa pădurarului (2) / Viorel Darie : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1150, Anul IV, 23 februarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Viorel Darie
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!