Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Recenzii > Mobil |   


Autor: Confluenţe Româneşti         Publicat în: Ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011        Toate Articolele Autorului

Cartea lui Octavian Curpaş - încărcată de patos şi dăruire
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Autorul articolului: Violeta CRAIU  

Exilulte determină să cauţi soluţii salvatoare, să te adaptezi la ţara de adopţie, să te integrezi într-o nouă cultură, cu alte obiceiuri, să deprinzi o nouă limbă, fără a o uita pe cea cu care te-ai născut.  

Octavian Curpaş s-a născut în luna august, 1972, în Oradea, România. Scriitor, publicist de vocaţie, jurnalist, scrie cu suflet şi cu dăruire pentru diaspora de peste ocean şi nu numai. Este redactor la publicaţiile „Gândacul de Colorado” şi „Phoenix Magazine” din SUA.  

Cartea sa Exilul românesc la mijlocul de secol XX - Un alt fel de „paşoptişti” români în Franţa, Canada şi Statele Unite a apărut la Editura Anthem, Arizona, SUA, 2011, şi vine să prezinte un fragment din lungul drum parcurs de emigranţii români ai anilor ’50 spre tărâmul făgăduinţei.  

Structurată în XXX de capitole, care la rândul lor conţin între 6, 9, 12, 15 etc. povestioare, cartea te determină să devii părtaş la un soi de întâmplări cu mult tâlc, din trecut dar şi din prezent, relatate de octogenarul român Nea Mitică. Cele 282 de pagini ţin cititorul ancorat în lectura unui interviu amplu, unde intervievatul deţine controlul atât al întrebărilor, cât şi al răspunsurilor. Întâmplările fiecărui personaj prezentat cu măiestrie devine jurnalul unui destin, unde locul naşterii, familia, tradiţiile, limba vorbită, dorul sunt amintiri şi dureri sufleteşti de neuitat.  

Nea Mitică - Dumitru Sinu este un român din zona Sibiului, (un autodidact, spune autorul) care s-a stabilit în America după golgota cu sine, pentru a-şi îndeplini visul de a deveni american sadea. Personaj puternic şi foarte complex, învârtindu-se printre oameni importanţi, Dumitru Sinu relatează despre întâmplări din tinereţe, când economia lumii se mişca uluitor de repede, iar dorinţa de emigrare pentru a trăi bunăstarea dincolo de graniţele ţării devenise foarte puternică în perioada de mai târziu, când mulţi au dorit să scape de chinul şi suferinţa zilelor monotone trăite într-o societate care nu le oferea mai nimic.  

A cunoscut o sumedenie de oameni, de toate felurile. Mi-a povestit de câţiva dintre ei care nu pot fi uitaţi, chiar dacă, de-atunci au trecut mulţi, mulţi ani...(De la Panciova la Banovici, via Kovacica – Iugoslavia).  

Autorul, foarte bine documentat, descrie locuri, evenimente, întâmplări, obiceiuri, oameni transfugi, atât din zona Sibiului, cât şi din zona Clujului, dar mai ales din ţările pe care le-a tranzitat personajul principal în căutarea locului (ţării) unde avea să se integreze şi să spună că se simte: acasă.  

Aşa s-au petrecut lucrurile – îşi încheie Nea Mitică istorisirea – Greu sau uşor, până la urmă fiecare şi-a făcut un rost în ţara de adopţie(Ursu: „Deschid orice casă de bani!”).  

Familia şi prietenii din ţară sunt ancoraţi în trecut, un trecut istoric, în care spiritul naţional amestecat cu dragostea faţă de locurile strămoşeşti devin hrana lor zilnică, uneori chiar sub formă de umor negru. Cititorul trăieşte permanent sentimentul că participă alături de povestitor la toate evenimentele şi la evoluţia vremurilor de acum o jumătate de veac, pe care acesta le-a traversat în tumultoasa sa viaţă.  

Ancorat de amintirile unui timp demult trecut, astăzi, Dumitru Sinu răsfoieşte cu amărăciune câteva file din viaţa familiei sale(“Familia lui Nea Mitică” ).  

De remarcat este prezenţa în text a unor evenimente istorice, a unor oameni de cultură ai României care au ales exilul pentru a-şi exprima ideile şi a-şi găsi libertatea, amestecându-se cu românii din diaspora română de peste tot.  

Şansa de a cunoaşte atâtea minţi luminate, de a se bucura de prezenţa unor personalităţi culturale de marcă şi de a-şi lua tainul de hrană spirituală după bunul plac al sufletului nu surâde oricui, aşa că temerarul octogenar se consideră cu-adevărat norocos şi din acest punct de vedere(„Întoarcerea la Saint Gervais” ).  

Astfel descoperim că unii dintre cei plecaţi sunt mai patrioţi decât cei rămaşi acasă. Aceştia din urmă ignoră valorile lăsate de străbuni, limba, istoria obiceiurile.  

Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colţ de Românie, locuitorii Sebeşului de Sus n-au uitat nimic din moştenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintaşii lor. Poate că şi datorită amplasării geografice şi izolării acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea şi conservarea lor au fost atât de evidente, în România primei jumătăţi a secolului al XX-lea(„Sărbători şi tradiţii populare la Sebeşul de Sus” ).  

Tema aleasă de autor nu a fost întâmplătoare. Tranzitarea de către emigranţi a mai multor ţări, ca Iugoslavia, Franţa, Canada şi în final America, dă senzaţia unui zbor nebun, cu pierderea identităţii de sine, dar regăsirea ei într-un final. De cele mai multe ori, condiţia de emigrant te determină să cauţi soluţii salvatoare, să treci peste toate obstacolele, să faci eforturi deosebite pentru a depăşi sentimentul de înstrăinare, de a te adapta noii ţări, a te integra într-o nouă cultură, cu alte obiceiuri, să deprinzi o nouă limbă fără a o uita pe cea cu care te-ai născut.  

Revenirea în ţară îi face să se simtă străini şi această senzaţie persistă şi doare. Pe de altă parte drama neplecaţilor se întinde până acolo încât ignoră lipsa oricărui sentiment al patriei. Probabil vor trece mulţi ani până vom putea realiza că de fapt acesta este lucrul este cel mai de preţ pentru noi toţi.…Erau toţi străini, şi eu eram străin pentru ei. Nu mai era nici România ce-a fost odată... („Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib!”).  

Exilul nu este uşor! Ca să amintim elitele, Cioran, Eliade, Norman Manea sau Herta Müller sunt doar câţiva din cei care au ales exilul fără a renunţa să lupte pentru idealurile lor, şi reuşind departe de ţară. Prin intermediul lor, unii dintre noi am rezistat să ţinem în frâul spiritul patriotic, dragostea faţă de cultură şi de limbă.  

Iată ce spune Norman Manea despre exil: „... este o profundă dislocare şi deposedare, un şoc teribil. În epoca noastră a devenit, însă, prin modernitatea centrifugă şi prin globalizare, un fenomen răspândit. Motivaţiile nu sunt neapărat politice, economice etnice sau legate de catastrofe naturale. Este în paralel o înstrăinare tipică unui Mersault modern”.  

Reîntorcându-mă la Octavian Curpaş, îmi exprim sentimentul de admiraţie alături de câteva personalităţi care au primit cu entuziasm apariţia cărţii Exilul românesc la mijloc de secol XX - Un alt fel de „paşoptişti” români în Franţa, Canada şi Statele Unite.  

Cezarina Adamescu, spune despre cartea lui Octavian Curpaş că lucrarea se constituie, într-un anume fel, într-un ghid al emigrantului, o carte de învăţătură, o lucrare de referinţă, cu soluţii practice pentru împrejurări deosebite, chiar cu reţete de succes probate de cei care au reuşit să răzbată şi să-şi făurească un nou destin.  

Simona M. Botezan, Washington D.C., scrie că [...] este o carte remarcabilă. Am avut surpriza să descopăr un autor inteligent, cu un suflet imens şi amintirile unui bunic erudit, ale cărui aventuri constituie motorul fericirii, un balsam pentru tonus, minte si spirit.  

Vavila Popovici, Raleigh, Carolina, SUA, semnalează [...] o deosebită poveste a unei vieţi în exil, zugrăvită cu măiestrie de autor, printr-un dialog continuu între jurnalistul care ştie să asculte şi să provoace dezvăluiri interesante ale celui cu care stă de vorbă, să le redea cu măiestria scriitorului plin de talent şi isteţime.  

Cartea lui Octavian Curpaş, încărcată de patos şi dăruire, emoţionează. Aceasta va rămâne în istoria literaturii universale ca un document în care întâlnim un anumit tipar al emigrantului de la mijlocul secolului al XX-lea, cu limba, tradiţiile, obiceiurile, istoria şi cultura ţării din care provine.  

Emigrarea, aspiraţiile măreţe şi afirmarea într-o lume surprinzătoare – aflată mereu în schimbare – poate fi un exemplu pentru noua generaţie.  

Referinţă Bibliografică:
Cartea lui Octavian Curpaş - încărcată de patos şi dăruire / Confluenţe Româneşti : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluenţe Româneşti : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Confluenţe Româneşti
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!