Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Omagiu > Mobil |   



CARTEA CU PRIETENI XXXII - GHEORGHE UNGUREANU

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
Dragii mei, permiteţi-mi să vă recomand un prieten care scrie o poezie superbă şi care mă încântă de foarte mulţi ani cu parfumul versurilor sale publicate pe site-ul netlog.com .Vă rog să lecturaţi şi dvs. şi să vă bucuraţi sufletele de frumuseţea, candoarea şi valoarea lor!  
 
http://www.youtube.com/watch?v=MBt6R8mpFUY  
 
 
http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=JxP4hLIS3qw&feature=endscreen  
 
 
 
 
 
Prin dimineţi  
 
Mă regăsesc mereu prin tine suflet răvăşit
Şi te respir curat din zori şi până-n seară,
Pentru că tu eşti radacina care m-a hrănit
Şi-a-nveselit surâsul buzelor întâia oară.

Eşti floare de cireş în nesfârşită primăvară
Pe ramuri ninse-n luna împlinirilor de mai,
Şi te ascund sub pleoape-n fiecare seară
Să te miros cu sufletul aşa cum îţi doreai.

Când lăcrimezi te-adun în palmele-amândouă
Ştergându-ţi pleoapele cum alţii n-au făcut,
Minunea mea cu străluciri în stropi de rouă
Prin dimineţi când toate vor acelaşi început.

Tresar uşor când nopţi din vis mi te răpesc
Fără să ştiu că depărtarea te va da-napoi,
Şi plâng prin ramuri de cireş care-nfloresc
În primăvara sufletelor noastre, câte doi.  
 
 
 
 
 
E totusi un vis

Se simte-adierea prin merii-nfloriti
Miresme se-nălţa spre stele la tine,
În juru-mi se plimbă străini fericiţi
Purtând în privire nuanţa de bine.

Mă doare când plânge în mantii de foc
Apusul prin care te-ai dus fără vină,
În iarbă sub meri când umbre-şi fac loc
Eu dorul ţi-l port cu lacrimi la cină.

E totuşi un vis, sau doar o-ntamplare
Că noaptea-n livadă în ramuri se-ascunde,
Un fluture alb ce-şi face cărare
Şi-n sufletul nostru aievea pătrunde.

Promite-i că mâine când soarele-n zori
Luci-va sălbatic prin stropii de rouă,
În ramuri vei pune ninsoare de flori
Rodindu-ne-n gesturi miresme când plouă !  
 
 
 
 
Pasăre de foc  
 
O pasăre de foc cu aripile-ntinse
Îşi duce zborul dincolo de zări,
Lăsând în urmă stelele aprinse
Pe cerul dintre două depărtări.

Puţini o văd, puţini îşi amintesc
De frumuseţea ei în nopţile senine,
Când ghiocei în lacrimi înfloresc
Şi-ntregul univers le aparţine.

A fost cu ei când al iubirii vis
Părea o melodie fredonata-n noapte,
Când jurămintele în inimă s-au scris
Ca un parfum al piersicilor coapte.

Le-a fost în suflet dor şi alinare,
Cuvintelor grăbite înţeles le-a dat
Punând să-şi ceară viselor iertare,
Pe toţi cei ce-n iubire au trădat.

O pasăre de foc cu ochii-nlăcrimaţi
Îşi duce zborul dincolo de noapte,
Când oamenii de oameni sunt uitaţi,
Pierdut parfum al piersicilor coapte.  
 
 
 
Visul nopţilor târzii  
 
Nu lăsa cu mine clipa, nu am ce să-i mai ofer
Tot ce-a fost a mers cu tine în tăcute veşnicii,
M-am obişnuit cu viaţa şi parfumu-i efemer,
Restul este praf de stele spulberat în galaxii.

Nu-mi împrumuta surâsul păstrat în fotografii
Chipul găsit în oglindă este doar o amintire
Rece cum este privirea ochilor rămaşi pustii,
Lăcrimând nestinse doruri dintr-o sincera iubire.

Nu-mi da nopţi în care zarea este plină de senin
Lasă cerul lângă tine nu-l aduce pe pământ,
Sunt puţine anotimpuri ce vor trece şi-am să vin
Să rostim şi-n altă viaţă al iubirii jurământ.

Nu lăsa cu mine clipa, timpul le-a răpit pe toate
Şi le-a pus în strălucirea lacrimilor argintii,
Din care-am zidit un templu unde urcă când se poate
Să se-nchine spre iertare, visul nopţilor târzii.  
 
 
 
 
Nu doresc  
 
Dacă-ar fi doar dimineaţă peste-al florilor miros
Din înalt să cadă rouă şi din nopţi muguri de vise,
Aş lăsa priviri s-aşeze peste părul tău frumos
Revarsandu-ţi răsăritul pe sub pleoapele deschise.

Ţi-aş purta în iarbă paşii sub al crengilor umbrar
Tresărind când printre şoapte îţi repet la nesfârşit,
De ninsori cu flori albastre şi de ploi ce în zadar
Au căzut când toate-n urmă printre vise s-au topit.

Nu doresc să cadă stele, nu mai vreau niciun amurg,
Dimineţi cu pomii-n floare veşnicii să-mpodobească,
Să simt razele de soare printre gesturi cum se scurg
Căutând cărări spre tine, încercând să te găsească.

Vreau să văd cum păsări zboară printre stele ce apun
Legănând pe aripi noaptea ce se pierde-n alb de zori,
Să te strâng cu toată roua lângă suflet şi să-ţi spun
Cât îţi seamănă privirea cu miresmele din flori.  
 
 
 
 
E prea frumos!  
 
Caisii-s plini iubito de flori şi de zăpadă
Ninsoarea prin livadă a ars în albul pur,
Cu soarele pe aripi vin fluturi să ne vadă
Cum măsurăm cu gândul al viselor contur.

E prea frumos, iubito, la noi în primăvară
Miresmele ne-mbată cu-al lor parfum plăcut,
Icoane de lumină cu păsări care zboară
Dau farmec şi culoare acestui început.

Te văd aşa frumoasă sub crengile plecate
Cu părul nins de flori şi despletit de vânt,
Şi nu-mi doresc decât mereu să am dreptate
Când visele se-ntorc din ceruri pe pământ.

Iubirea mea din muguri şi neştiute şoapte
Livezile sunt albe, doar paşii tăi lipsesc,
Să treci prin primăvară cu fiecare noapte,
Să vezi alai de fluturi, să simţi cât te iubesc.

Caisii-s albi, iubito, şi-atât de sinceri sunt
Cu fiecare floare, cu tot ce-i înconjoară,
Şi tot ce le-aparţine stă prins intr-un cuvânt
Păstrat la mine-n suflet oricât ar fi să doară.  
 
 
 
Ne-am rătăcit prin flori  
 
Din tot ce fi-va să se-ntample între noi
A mai rămas o nedeschisa poartă,
La care-aşteaptă fluturi cu aripile-n ploi
Şi-un anotimp uitat la început de soartă.

Ne-am rătăcit prin flori şi sute de cuvinte
Uitând că sunt zăpezi şi friguri ce ucid,
Şi nu ştim unde-am pus aducerile-aminte
Pierzându-le mireasma prin fiecare rid.

Prin jurăminte sacre şi zâmbete bolnave
Am tot sădit pustiuri şi ţărmuri fără mări,
Sperând ca, printre gesturi şi umbrele firave
S-aducem mai aproape, aceste depărtări.

Sunt zile fără soare şi nopţi fără de lună,
Săruturi îngropate prin şoapte nerostite,
Păcate neiertate din tot ce-a fost furtună,
Sunt lacrimile noastre de fulgere lovite.

Atât de multe-s astăzi trăite doar de noi
Şi de-o mai fi să-ntample ceva cu-adevărat,
Tu să m-ajuţi să-mpart un anotimp la doi
Şi poarta s-o deschid la cei ce ne-au uitat.  
 
 
 
Dantele albe

Fă-ţi patul, iubito, e noapte
Şi pune-ţi o tâmplă pe pernă,
Să-ţi tremure lin printre şoapte
A lunii tăcere eternă.

Curând voi veni lângă tine
Cearşaful pe glezna să-ţi pun,
Să-mi ardă cuvintele-n mine
Să fiu pentru-o noapte nebun.

Să simt cum strivite-mi rămân
Dorinţe pe ancora genelor tale,
Cum gestul bolnav şi stăpân
Pe umeri-ţi albi se prăvale.

Îţi fură din umbre căzute pe sâni
Şi lasă fiorii prin trup să îţi fugă,
Dantelele albe ţesute-n minuni
Închină plăcerii sălbatică rugă.

Fă-ţi patul, iubito, şi strigă de vrei
La sfinţi să coboare o clipă,
Şi spune-mi acum pe care din ei
Îl rog să ne facă din vise-o aripă.  
 
 
 
http://ro.netlog.com/ungureanu_gheorghe20  
 
Referinţă Bibliografică:
CARTEA CU PRIETENI XXXII - GHEORGHE UNGUREANU / Ioana Voicilă Dobre : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 481, Anul II, 25 aprilie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ioana Voicilă Dobre
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!