Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   



CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

CARAGIALE , BERARUL DE LA „BENE BIBENTI”  

 

Moto:  

 

Iancu Luca Caragiale  

Îţi dă berea cu măsură.  

Face şi literatură…  

Însă nu face parale.  

( Cincinat Pavelescu)  

Caragiale berar! Iată cea mai ingrată meserie a unui mare scriitor care a nemurit teatrul românesc. Putea să-şi aleagă altă slujbă, dar cred că lui i-a plăcut ambianţa „bodegii” unde vin toţi miticii la o gură de vorbă, unde se toacă politica şi se bârfeşte. Poate de aici au ieşit momentele, schiţele şi mofturile lui.  

În asociaţie cu restauratorul şi hotelierul Mihalcea, prin noiembrie 1893, Caragiale deschide o faimoasă berărie cu o existenţă însă efemeră. Această inteprindere puţin norocoasă a stârnit indignarea confraţilor care au reacţionat violent, văzând condiţia precară a unui mare scriitor silit de societate să-şi câştige existenţa din meserii străine de vocaţia sa.  

Primul care reacţionează este Anton Bacalbaşa care semnează un pamflet în „Adevărul literar” din 15/XI/1893 sub titlul „Caragiale berar”. Al. Macedonski, trecând peste atacurile din „Moftul român”(24.o1-23.VI. 1893) publică în „Românul” din 29 noiembrie 1893, un articol, deplângând situaţia socială a lui Caragiale. În „O scrisoare”, el face un adevărat rechizitoriu la adresa societăţii în care scriitorii ajung să se umilească atât de jos. Tot el în cronica ziarului „Naţionalul” înfierează soarta lui Caragiale, ajuns în această situaţie umilitoare. Poetul satirizat în „Moftul român” îi propune lui Caragiale o întâlnire amicală pe teren neutru la bodega„Căpitanul”, în apropierea Cişmigiului în după amiaza de 29 mai 1903 pentru a se împăca.  

Văzând că nu-i merge afacerea, Caragiale se desparte de Mihalcea şi încearcă pe cont propriu să deschidă în mai 1894 berăria ” Bene bibenti” în centrul comercial al Bucureştilor pe strada Şelari. Caragiale cere tribunalului de Ilfov, secţia comercială, în petiţia cu nr.1514 din 16 mai 1894 să i se aprobe deschiderea afacerii:  

Domnule preşedinte,  

În conformitate cu legea asupra înscrierii firmelor vin a vă face următoarea declaraţie.  

Comerciul ce intreprind este Berăria în strada Sf. Nicolae Şelari nr. 2, Firma I.L.Caragiale cu emblema „Berăria AcademicăBene Bibenti altă (sic!)sucursală nu am procurator m-am şi căsătorit fără acte datate Rugându-vă să binevoiţi a dispune înscrierea acestei firme în registrele acestul Onor. Trib.  

Primiţi vă rog asigurarea mea prea distinsei mele consideraţiuni.  

Semnează Caragiale.  

Fac menţiunea că numai semnătura îi aparţine lui Caragiale, restul scrisului cu această limbă încâlcită, cu cerneală violetă, redactată neglijent, este pesemne a vreunui grefier semianalfabet.  

Succesul inteprinderii este încurajator. Gazetari, scriitori, actori îşi stabilesc acum locul aici la o halbă de bere şi la lungi şuiete despre viaţa literară şi politică din Bucureşti şi nu numai.  

Cu experienţa de acum, Caragiale se gândeşte că ar fi bine să-şi deschidă un restaurant într-o gară importantă, unde afacerea ar deveni rentabilă. Cu banii ce-i adunase, se asociază cu cumnatul său, Teodor Duţescu-Duţu, cu optsprezece ani mai tânăr decât el, soţul Jenicăi Burelly, sora mai mică a soţiei sale, Alexandra Burely şi s-au hotărât să ia în antepriză restaurantul din gara Buzău, un nod feroviar unde se întâlnea lume multă, mai ales călători.  

Intreprinderea a durat aproape un an, după care a fost părăsită, cu destule complicaţii materiale.  

Anii care au urmat (1896-1897), deşi nu e scutit de gesturi şi aprecieri răuvoitoare, Caragiale şi-a regăsit acel calm interior favorabil creaţiei literare, publicând în ziare şi reviste.  

Pe 8 iunie 1899, Caragiale a trecut în slujba de registrator la Regia Monopolurilor Statului.  

De altfel, fire nestatornică, Caragiale nu putea să se izoleze de oameni de unde-şi culegea miticismele lui, fugea în excursii, când la Piatra-Neamţ, pe la mânăstiri însoţit de prieteni, când la Sinaia, unde „filozofa” la nesfârşit cu „lelea Tinca”, zarzavacioaica, sau cu „Matheescu- Coloniale şi delicatese” Pretutindeni scriitorul vânează tipuri, ticuri, reacţii, limbaj, ca un fin psiholog.  

În ziua când a fost pus pe liber de la Regia Monopolurilor, Caragiale a pus în vânzare primul număr din a doua serie a „Moftului român”.  

După ce e pus pe liber Caragiale deschide „Berăria Cooperativă” în plin centrul capitalei în Piaţa Teatrului Naţional. Aici vadul era bun. Venea toată protipendada Bucureştiului, unde se discuta politică şi literatură. Ultimul local condus de Caragiale a primit numele legendarului inventator al berii-„Gambrinus”, nume care dăinuie şi astăzi în acelaşi local. D. Teleor i-a făcut în „Moftul român” următoarea reclamă:  

 

Decât medicamente,  

Mai bine, zău, dă fuga  

Şi trage-i două halbe  

De bere de Azuga!  

 

Devale la Gambrinus-  

Cea mai frumoasă vale-  

Te afli între teatru  

Şi între Caragiale.  

 

Ferice cel ce poate  

Să bea aşa nectar,  

De nu mai multe halbe,  

Măcar un biet pahar.  

 

În sala cu mese multe şi canapele de catifea roşie aşezate de-alungul pereţilor, „berarul” Caragiale îşi primea amicii cu voioşie. De anul nou 1902 scoate o broşură cu mitică pe care o distribui în local cu urarea: „Autorul roagă respectuos pe onor. Clienţi ai lui Gambrinus să primească astă cărticică în dar pentru Anul nou 1902 şi le urează la mulţi ani cu cele dorite.”  

Scârbit de viaţa din România el se exilează la Berlin, părăsind definitiv ţara.  

 

Ion Ionescu-Bucovu  

 

Referinţă Bibliografică:
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” / Ion Ionescu Bucovu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 663, Anul II, 24 octombrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Ionescu Bucovu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!