Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Octavian Lupu         Publicat în: Ediţia nr. 233 din 21 august 2011        Toate Articolele Autorului

Dezlegarea Enunțurilor Dificile - Arta Vindecării prin Cuvânt
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
(Fragment din cartea: „Vindecare prin Cuvânt”)  
 
Orice scriere este compusă din cuvinte ce se succed conform regulilor gramaticale alcătuind propoziții, fraze, paragrafe și capitole. Așa stau lucrurile și în cartea de față, dar scopul meu în acest moment este de a începe să dezlegăm misterul lucrurilor scrise în „Caietul problemelor”. Pentru a demara această nobilă acțiune, am apelat din nou la prietenul meu, sfătuitor în realizarea unui studiu biblic aplicat. Prin urmare, l-am întrebat direct într-una din zile:  
 
Spune-mi, te rog, cum ai vedea tu această chestiune a înțelegerii lucrurilor scrise în „Caietul problemelor”? Am impresia că mă aflu în fața enunțului unei teoreme, bine exprimate, dar imposibil sau, în orice caz, greu de rezolvat!  
 
Adresându-i aceste cuvinte, el s-a întors surâzător și mi-a zis:  
 
De fapt, abia acum începe cu adevărat urcușul călătoriei noastre. Faptul că descriem o situație ce ne deranjează nu înseamnă că am găsit rezolvarea ei. Pe de altă parte, înainte de a rezolva o problemă, este obligatoriu să îi dezlegi misterul, acea taină ce nu se arată de la început privirii. Dar pentru aceasta trebuie să te uiți la problemă din unghiul care trebuie.  
 
A fost rândul meu să zâmbesc înainte de a-i spune:  
 
Îmi amintesc de un alt profesor de matematică, ce ne spunea la o lecție de geometrie în spațiu că este esențial să privești dintr-o perspectivă avantajoasă figura geometrică ce redă problema pe care încerci să o rezolvi. Dacă nu faci acest lucru, atunci nu vei reuși mare lucru!  
 
Așa este, îmi răspunse el, dar mă gândesc și la modul în care erau pictate tablourile pe vremea Renașterii. Astfel, tabloul putea fi bine înțeles doar dintr-un anumit unghi, oferind o anumită perspectivă și numai privind la niște detalii semnificative ce îi dezlegau, sau, în orice caz, reliefau, misterul compoziției. A picta, însemna de fapt, a codifica, a exprima prin simboluri și semne ceva care trecea dincolo de subiectul imediat al tabloului în cauză.  
 
Te gândești cumva la tabloul Giocondei, în care Leonardo da Vinci a introdus acel detaliu al surâsului, ce avea să suscite atâtea întrebări și speculații de-a lungul timpului? l-am întrebat pe prietenul meu.  
 
Corect! Nu uita, îmi răspunse la rândul său, că Leonardo da Vinci a fost deopotrivă matematician, fizician, filozof și artist. El a înglobat în pictura sa câte ceva din toate domeniile în care excela cu prisosință. Acum, întorcându-mă la „Caietul problemelor”, descrierile realizate trebuie înțelese corect și de aceea, vom începe să identificăm detaliile semnificative ce dau înțeles ansamblului celor relatate.  
 
Care ar putea fi aceste detalii semnificative într-un fragment de text? am întrebat în continuare.  
 
Pentru a-ți răspunde, îți voi pune o altă întrebare: Din ce este compus un tablou, mă refer la o pictură realizată de către un artist?  
 
Desigur, orice pictură reprezintă o compoziție realizată din imagini așezate pe o pânză! am spus imediat.  
 
Bine ai răspuns! Dar detaliile semnificative din ce sunt alcătuite? continuă el pe aceeași linie.  
 
Bineînțeles că tot din imagini, sau mai bine zis, din fragmente de imagini, ce redau elementele cheie ale compoziției în cauză, am răspuns mai departe.  
 
Iarăși ai dat un răspuns bun. Dar un text din ce este compus? reluă el.  
 
Normal, ceea ce sunt imaginile pentru un tablou vor fi cuvintele pentru un text, am răspuns fiind nedumerit unde dorea prietenul meu să ajungă.  
 
Așadar, continuă el, în ce vor consta detaliile semnificative dintr-un text? Care va fi corespondentul lor? mă întrebă din nou fixându-mă cu privirea sa.  
 
Cred că am înțeles la ce te referi! am exclamat. Detaliile semnificative dintr-un tablou corespund unor cuvinte, sau expresii cheie, ce vor determina înțelesul de ansamblu al textului în cauză! am continuat încrezător că acesta era răspunsul corect.  
 
Răsuflând ușurat, prietenul meu adăugă:  
 
Evrika! Ai înțeles în cele din urmă! Îmi pare bine că am ajuns să mergem pe calea cea bună! adăugă el. Orice minte umană se aseamănă cu Leonardo da Vinci deținând o aptitudine excepțională de transpunere simbolică a realității. Astfel, ea comunică cu exteriorul prin intermediul cuvintelor și imaginilor de tot felul, ce sunt un fel de tablouri sau de compoziții ce se cer înțelese corect.  
 
Am rămas uimit de profunzimea ideilor pe care mi le spunea. De aceea, el a continuat:  
 
A identifica cuvintele cheie într-o descriere în genul celor din „Caietul problemelor” înseamnă de fapt să vezi detalii semnificative ce te vor conduce la dezlegarea înțelesului celor scrise. Cuvintele cheie sunt asemenea ieroglifelor ce te ajută să dezlegi indicațiile ce te vor conduce la intrarea în „piramidele” redate în „Caietul problemelor”!  
 
Imediat mi-am adus aminte de efortul depus de-a lungul timpului pentru a se descifra deopotrivă tainele piramidelor și misterele sufletului uman. Reflectând la toate acestea, am exclamat:  
 
Ce mi-ai spus mă determină să mă gândesc la misterul piramidelor din Valea Regilor aflată în Egipt. Mulți oameni au dorit să le afle misterul și mai ales modul în care se putea intra în interiorul lor având convingerea că lucruri deosebite erau ascunse acolo!  
 
În plus, adăugă prietenul meu, poți da un alt titlu „Caietului cu probleme”, ceva în genul: „Caietul piramidelor sufletului omenesc”. Acest gen de „piramide” își au fiecare Sfinxul lor, ce stă de pază la intrare, cerându-ți cuvintele cheie pentru a te lăsa să treci mai departe, adăugă zâmbind la ideea acestei comparații.  
 
De fapt, fiecare om poartă în sine un mister, o taină, ce nu poate fi înțeleasă niciodată pe deplin. Uneori ea se exprimă ca un dor lăuntric mistuitor, ce te determină să mergi înainte, să cauți și să nu fii mulțumit cu nimic material. Aș spune că dorința profundă a sufletului omenesc este de natură spirituală, ce trece dincolo de nevoile și trebuințele noastre fizice, trupești ca să spun altfel. În fiecare dintre noi se află un artist, un Leonardo da Vinci, care desenează tot felul de reprezentări dorind să comunice lumii valoarea unică ce se află în adâncul inimii sale! Fiecare om reprezintă o realitate irepetabilă, adică un original ce nu se va mai edita din nou vreodată!  
 
În cazul de față nu este vorba nici de cultură, nici de cunoștințe în evaluarea calității vieții cuiva. De la omul cel mai simplu, până la cel mai mare geniu, fiecare are în interiorul său capacități creative de excepție făcându-l unic și de o valoare neprețuită. Niciodată nu voi înceta să mă minunez de complexitatea sufletului uman, indiferent de condiția în care acesta s-ar putea afla! De aceea, nu trebuie să ne prețuim mai puțin decât valoarea infinită ce se manifestă în noi ca o comoară ce nu poate fi evaluată în bani sau în lucruri materiale, exprimând ca să spun așa chiar „gândul lui Dumnezeu”, chiar divinitatea Sa! Fiindcă să nu uităm că „omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu”!  
 
Aplicând cele discutate cu prietenul meu, am înțeles că în fiecare text ce cuprinde o anumită descriere voi căuta cuvintele cheie ce sintetizează ceea ce este redat. Practic va trebui să văd cum se exprimă întregul ansamblu prin intermediul câtorva cuvinte prin care se obține înțelesul deplin. Pare dificil la prima vedere, dar prin exercițiu va deveni tot mai simplu să realizăm acest lucru.  
 
Având aceste lucruri în minte, am luat prima dintre descrieri și am citit-o de mai multe ori pentru a identifica cuvintele cheie. Cuvintele cheie nu sunt unice, ci ele depind foarte mult de experiența noastră personală și de modul în care percepem respectiva realitate sugerată în descriere. La final am evidențiat termenii ce mi s-au părut a fi cheie și le-am subliniat chiar pe text:  
 
„În ultimul timp mă confrunt tot mai mult cu neputința de a mai putea accepta pe cei din jurul meu, fie că este vorba de ceilalți membri ai familiei, fie de colegi. Am impresia că nimeni nu mă înțelege, că sunt doar minciuni ceea ce mi se spune, iar deseori mă surprind reacționând cu violență față de ceilalți, chiar dacă nu am nici o rațiune precisă în acest sens. Îmi doresc să mă retrag în singurătate, cel puțin pentru timp, undeva departe, să ajung într-un loc în care să-mi descopăr sensul pe pământ și ce vreau cu adevărat de la viață”.  
 
Procedând astfel, am fost convins că mă aflam aproape de dezlegarea unui mister. Totuși, care dintre termenii selectați era cel mai relevant?  
 
M-am întâlnit din nou cu sfătuitorul meu în alcătuirea acestei cărți și el mi-a spus următoarele:  
 
Alegerea celui mai relevant dintre termeni, presupune să determini acea expresie sau acel concept către care converg toate celelalte cuvinte cheie selectate, precum și întreaga descriere în ansamblul ei, îmi spuse accentuând în special ultimele cuvinte.  
 
— Adică înseamnă să identifici conceptul cheie, sau termenul principal, ce se află în spatele, sau mai bine zis la originea, enunțului în cauză? am întrebat în continuare.  
 
Foarte adevărat ce spui, fiindcă dezlegarea misterului „piramidei” din text constă în identificarea principiului ce a stat la baza întregii relatări. Într-un mod mai plastic, înseamnă să privești în spatele cortinei pentru a vedea adevărata identitate a actorilor, adică a schemelor ideatice expuse.  
 
Întorcându-mă la enunțul analizat, am înțeles că termenul cheie relevant era cel către care convergeau toate acțiunile pe care le selectasem și era cel de „singurătate”. Explicând acum termenul în cauză, am înțeles că persoana în cauză suferea de sindromul mental al izolării, mergând pe scara neacceptării, neînțelegerii și retragerii către această finalitate numită „singurătate”, adică spre o (auto-)izolare impusă, un principiu ce își genera mecanismele pentru a se putea materializa, acționând asupra minții persoanei în cauză. De aceea, am intitulat prima relatare cu numele de „Retragerea în singurătate”, pe care speram să o înlocuiesc ulterior cu o replică pozitivă care să poarte un nume în genul „Dincolo de singurătate” sau „Dobândind încredere în cei din jur”.  
 
Să trecem acum la următorul enunț amintit în primul capitol și să aplicăm metoda determinării cuvintelor cheie:  
 
„În ultimele zile am constatat cum o mulțime de gânduri negre mă asaltează din toate părțile. Îmi este teamă să mai privesc în jurul meu sau către viitor. Nesiguranța mă împresoară la fiecare pas. Vești rele se succed cu repeziciune pierzându-le șirul și năucindu-mă prin trecerea lor. Nu mai am speranță și nici încredere. Mă simt asemenea unui animal urmărit de un prădător nevăzut, dar prezent la fiecare pas. Simt că pierd controlul vieții și mă îngrozesc la gândul zilei de mâine.”  
 
O analiză de relevanță ne conturează o criză în ce privește controlul vieții, adică o pierdere a perspectivei, speranței și încrederii, a acestor determinanți ai viitorului. Gândurile negre ce apar sunt doar suprafața unei probleme profunde, ce greu poate fi sondată în adâncul sentimentelor ce se revarsă peste malul emoțiilor imediate. Așadar, termenul cheie relevant este cel de pierdere a controlului vieții și a perspectivei viitorului, și de aceea, această relatare o vom numi cu titlul: „În umbra lucrurilor ce vor veni”. Vom încerca la final să ajungem la o redare cu un titlu schimbat: „În lumina lucrurilor ce vor veni”, dar până acolo avem un drum lung de parcurs.  
 
Vom trece acum la ultimul enunț din capitolul anterior, vom evidenția cuvintele cheie și vom face o analiză de relevanță:  
 
„Sunt un om care nu am propriu-zis probleme. Cu toate acestea în ultima vreme am fost tot mai preocupat să investesc cât mai profitabil banii pe care îi dețin. Acest lucru este normal, dată fiind criza financiară care se află în plină desfășurare în aceste zile. Totul îmi merge din plin; ceea ce îmi propun, de îndată se realizează și de aceea, mă pot considera a fi un om de succes.  
 
Totuși, de ceva vreme am observat că relațiile mele cu familia au suferit schimbări. Bineînțeles, nu schimbări notabile, dar semnificative pentru a-mi atrage atenția. Nu am idee de ce, dar soția pare a fi mai retrasă; parcă i-ar fi teamă să vorbească cu mine. Copiii aproape că nu mă bagă în seamă; parcă m-ar evita. Ceva se întâmplă cu ei, dar nu îmi dau seama ce anume. Sau poate se întâmplă ceva cu mine?  
 
Este drept că în ultimul timp vin tot mai târziu de la muncă. Dar ce să fac? Succesul presupune efort și iar efort. Este adevărat că de mai mult timp week-end-urile le-am petrecut în nenumărate discuții și întruniri de afaceri. Dar nu am vrut să pierd niște ocazii care cu siguranță nu se vor mai repeta în viitor. Cu toate acestea, îmi este clar că se întâmplă ceva în familia mea. Să fie oare o problemă la ei? Sau la mine?”  
 
Convergența acestor termeni subliniază ideea efortului de a investi cu scopul obținerii succesului material, dar cu efecte dăunătoare în planul relațiilor de familie. Însă nu efortul în sine este problema, cât supraefortul redat prin expresia „efort și iarăși efort”. Astfel, avem o persoană ce nu știe să se odihnească și să se relaxeze, dar care tensionează relațiile cu ceilalți, astfel sacrificând pe „altarul” afacerilor toate celelalte valori. Expresia cheie relevantă este prin urmare, aceea că „succesul presupune efort și iar efort”, sau cu alte cuvinte: „succes prin supraefort”. De aceea, titlul acestei relatări va fi următorul: „Sacrificând totul pentru succes”. La final am speranța că vom ajunge la o relatare reformulată sub titlul „Investind înțelept pentru a obține succes”.  
 
Am ajuns la finalul acestui capitol și am învățat să căutăm cuvintele cheie ce surprind esența unei relatări asupra diferitelor situații problematice. Cu scopul realizării unei aplicări personale, vă îndemn să preluați fragmente de descrieri din ceea se publică în presa scrisă sau pe Internet și să faceți o analiză de determinare a expresiilor cheie. În felul acesta vă veți da seama de conținutul real al informațiilor ce vă sunt furnizate zilnic prin intermediul acestor mijloace de comunicare în masă.  
 
În felul acesta am ajuns să parcurgem și a doua etapă majoră în studierea aplicată a Bibliei. Astfel, am trecut de „prima jumătate” în rezolvarea unei probleme, dar va trebui să trecem și la „a doua jumătate”, lucru pe care îl vom face în capitolele următoare.  
 
Sugestii ce merită a fi reținute:  
 
  1. Luați-vă timp pentru a analiza ceea ce ați scris într-un caiet, sau într-un fișier de calculator, în legătură cu problemele cu care vă confruntați, realizând o analiză de determinare a termenilor și expresiilor cheie.
  2. Realizați o analiză de relevanță și determinați termenul cel mai relevant în ce privește ansamblul a ceea ce ați surprins în relatare.
  3. Dați un titlu fiecărei relatări din „Caietul cu probleme”, care să surprindă esența celor scrise.
  4. Preluați descrieri din presa scrisă sau de pe Internet. Realizați analiza de determinare expresiilor cheie. Realizați analiza de relevanță a termenilor cheie.
  5. Identificați principiile ce se manifestă în spatele relatării și determinați impactul asupra vieții dumneavoastră sau a celor ce o citesc.
  6. Realizați un obicei din a scrie în „Caietul cu probleme” și aplicați metodele ce vor fi expuse în capitolele următoare.
Octavian Lupu  
București  
 
republicare  
13 ianurie 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Dezlegarea Enunțurilor Dificile - Arta Vindecării prin Cuvânt / Octavian Lupu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 233, Anul I, 21 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Lupu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Octavian Lupu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!