Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Comemorari > Mobil |   


Autor: Cornelia Vîju         Publicat în: Ediţia nr. 426 din 01 martie 2012        Toate Articolele Autorului

Buzele răsăritului au sărutat încă o dată numele lui Fănuş Neagu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Buzele răsăritului au sărutat încă o dată numele lui Fănuş Neagu 
  
Oare, ştia că pe 2 iulie 2011, casa îi va fi încărcată, chiar de prietenii la braţul cărora a petrecut în drumul vieţii sale? 
  
E-a doua zi a lunii lui cuptor, iar pe tărâmul grădiştean din miazănoaptea Bărăganului, s-a inaugurat Casa Memorială Fănuş Neagu.  
  
S-au adunat nume mari ale vieţii culturale româneşti, personalităţi brăilene, precum şi oficialităţi locale şi judeţene. Iată câteva nume: Lucian Chişu, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, directorul Muzeului Brăilei, profesorul Ionel Cândea, actorul Ion Besoiu, scriitorii Constantin Gherghinoiu, şi Viorel Mortu şi mulţi alţii. 
  
Dintre oficialităţi au fost prezenţi: domnul Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila, domnul Aurel Simionescu, primarul Brăilei şi domnul Petre Andrei primarul localităţii Gradiştea. Au păşit cu toţii pe meleaguri din Dunărea de Jos, locul de unde şi-a înaripat visele omul Fănuş Neagu, înger păzitor al cetăţii Grădiştei de Sus, într-un pelerinaj al recunoştinţei. 
  
În prezenţa soţiei, Stela Neagu şi a fiicei scriitorului, Anita, precum şi altor apropiaţi ai familiei, printre care profesorul Nicu Negoiţă, slujba religioasă de sfinţire a locuinţei a început în jurul orelor 11.00, coordonată de un sobor de preoţi.  
  
,,Slavă Ţie Doamne, slavă Ţie!” Semnul Sfintei Cruci cobora din sufletele celor prezenţi, cu emoţie şi evlavie. 
  
Spiritul divin şi-a întins covorul peste creştetele celor prezenţi aici, în locul de unde a zburat sufletul mărinimos al lui Fănuş Neagu şi s-a cântat veşnica pomenire. Fiecare a gustat din coliva pregătită, simbolul credinţei noastre în nemurire şi înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuşi le-a înfăţişat ca simboluri ale învierii trupurilor; După cum bobul de grâu, ca să încolţească şi să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ şi să putrezească, tot aşa şi trupul omenesc mai întâi se îngroapă şi putrezeşte, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12, 24 şi I Corinteni 15, 36). 
  
La sfârşitul slujbei, s-au rostit câteva cuvinte de către profesorul Viorel Mortu, cel care în urmă cu puţin timp a lansat volumul ,,Fănuş Neagu: Povestirile magice” dedicat operei fănuşiene. Acesta ne-a reamintit câteva din gândurile marelui scriitor, pentru care nimic nu era valoros dacă nu era din Câmpia Bărăganului. A vorbit despre Fundaţia Fănuş Neagu, despre proiectele ce la va dezvolta aceasta, printre care proiectul ,,Prietenii lui Fănuş Neagu”, ce va publica semestrial în reviste, materiale despre marele scriitor, precum şi un concurs literar de creaţie. 
  
Câteva cuvinte au fost rostite şi de către preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, domnul Bunea Stancu, de primarul Gradiştei , dar şi de prietenul autorului, academicianul Eugen Simion. 
  
De la primarul Gradiştei, Petre Andrei, am aflat că va intra în custodia Primăriei Locale administrarea Casei Memoriale Fănuş Neagu, dar şi că, în curând, strada pe care se află casa scriitorului va purta numele acestuia în semn de omagiu. 
  
S-au adus mulţumiri familiei pentru donaţia casei, precum şi reprezentanţilor CJ Brăila pentru fondurile oferite pentru reabilitare şi nu în ultimul rând, colectivului de la Muzeul Brăilei, coordonat de profesorul Zamfir Bălan, care s-a ocupat cu amenjarea acestui spaţiu. 
  
Şi astfel, în aplauzele tuturor, pânza albă ce acoperea plăcuţa memorială avea să cadă.  
  
Întâmpinaţi cu pâine şi sare, cu flori şi spice de grâu, de către un grup de elevi îmbrăcaţi în tradiţionalele costume populare, toţi cei prezenţi au păşit în casa scriitorului, curioşi să vadă cum arată ,,kilometrul 0” al operei fănuşiene, aşa cum Viorel Mortu a numit casa natală a lui Fănuş Neagu. 
  
În toate ferestrele casei râdeau muşcate în diferite culori. Ne chemau parcă să regăsim tăinuitul izvor al inspiraţiei fănuşiene, ne îndemnau să inspirăm parfumul de dragoste sălbatică ascuns în petalele lor. 
  
Şi... am păşit. La intrare, ne zâmbea cu blândeţe, chipul său dintr-un tablou, iar palmele sale parcă ne-a atins pe rând creştetele, urându-ne bun venit în cuibul de cristal al copilăriei. 
  
Fănuş Neagu a fost aşezat pe piedestalul obştei grădiştene şi nu numai, încă o dată azi, cu ocazia acestui eveniment, respectiv al transformării casei părinteşti în Casă Muzeu.  
  
Şi ne-am bucurat cu toţii de încă un dar din partea autorului, dincolo de cărţile sale şi am pătruns preţ de câteva minute în lotca sa de aur, în care îi plăcea să împingă de obicei multă lună, iar azi... părea neîncăpătoare pentru zeci de oaspeţi ce-au venit să împartă surâsul cu el. 
  
Odaia din Crivăţ s-a deschis larg, pregătită să-şi primească oaspeţii, iar închipuirea fănuşiană din această încăpere era autentificată prin trofeele sale ce se lăsau filmate de ochii curioşi ai vizitatorilor. 
  
Dincolo de geamul vitrinelor stăteau volumele sale : ,,Insomnii de mătase”, ,,Dincolo de nisipuri”, ,,Frumoşii nebuni ai marilor oraşe”, ,,Îngerul a strigat” şi altele. Dar şi cărţi ce i-au fost închinate: ,,Fănuş, frumosul nebun al marilor oraşe”, de Mircea Micu, sau ,,Povestea viei, cântecul vinului” al cărui autor este Gabriel Leţ. 
  
Şi peste cele patru odăi încărcate cu amintirile şi visele crude ale scriitorului, domnea imaginea sa aflată în diferite ipostaze: ,,Partida de table, cu Gh. Pituţ”, ,,De vorbă cu Dinu Săraru”, ,,Împreună cu Gheorghe Dinică”, cu Gheorghe Vieru şi Eugen Simion, cu Tudor Ghorghe, Adrian Păunescu şi mulţi alţii. 
  
Iar dacă ne-am fi lăsat purtaţi de firul imaginaţiei, în momentul în care atingeam cu privirea leagănul, patul, aşternuturile, oglinda, lampa, tablourile, carpetele şi celelalte lucruri încărcate de semnificaţii, ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul îşi stropea poveştile? 
  
Războiul de ţesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniţă, roată şi fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care ţeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătuşă) aşternuturi de pat şi carpete pentru pereţii casei. 
  
Oare, aici a învăţat Fănuş să ţeasă visele sale atât de minunat? Cu siguranţă aici, la rădăcinile sale... 
  
Icoanele ce vegheau încăperile casei, m-au îndemnat să mi-l imaginez pe Fănuş Neagu, copil fiind, îngenuncheat, cum îşi uneşte mâinile deasupra inimii şi se roagă: 
  
,, Fă Doamne din trupul meu sălaşul iubirii, din glasul meu vioară a slovelor, din gândul meu râu de vise, iar din braţele mele aripi de îngeri, ca să pot cutreiera nepătrunsele taine ale vieţii! Amin!” 
  
Şi... Dumnezeu i-a ascultat ruga, iar prin scânteia divină ce-a aşezat-o în el, ne-a lăsat o operă inegalabilă. Şi parcă tot de un vis ţine şi chemarea, din 24 mai 2011, la El, acolo în cer, ca să aprindă împreună lumina din stele. 
  
I-am simţit spiritul acolo azi, cum întindea mătasea amintirilor peste ferestrele luminate de soarele său rotund şi parcă l-am văzut, cum se sprijinea de stâlpul porţii şi dădea mâna cu fiecare prieten ce-i călca pragul. 
  
Cornelia Vîju 
  
2.07.2011 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Buzele răsăritului au sărutat încă o dată numele lui Fănuş Neagu / Cornelia Vîju : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 426, Anul II, 01 martie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cornelia Vîju
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!