Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Ion Nălbitoru         Publicat în: Ediţia nr. 870 din 19 mai 2013        Toate Articolele Autorului

BULEVARDUL DIN CARPAŢI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!


Cea mai renumită staţiune montană din lanţul carpatic al meridionalilor, de pe Valea Prahovei, este Sinaia numită şi Perla Bucegilor.Valea Prahovei este străjuită de o parte de Masivul Bucegi, iar de cealaltă de Munţii Zamora. În zona munţilor, din aval spre amonte, se desfăşoară staţiunile Sinaia, Poiana Ţapului, Buşteni şi Azuga.

Din Sinaia se poate ajunge în aşa zisul „platoul Bucegi”. De aici se ramifică trasee turistice, dar şi şosele auto în direcţii diferite care urcă în masiv. Unul dintre aceste obiective este Zănoaga cu lacul şi cheile sale în care predomină un tumult continuu produs de revărsarea Ialomicioarei în zeci de mici cascade. În aval de lac se găsesc barajul şi spectaculoasele cheile Orzei. În amonte, după ieşirea din cheile Zănoaga, se află barajul şi Lacul de acumulare de la Bolboci.

Cei care vin doar pentru o plimbare relaxantă şi tonifiere cu aer montan urcă din Sinaia la Cota 1500. Alţii mai îndrăzneţi, cu rucsacul în spate, se îndreaptă către Piatra Arsă de unde aleg ori să coboare pe Jepii Mari şi să treacă la Cascada Urlătoare, ori să urce la Babele.

Cei care poposesc în Sinaia este păcat să nu viziteze unul dintre cele mai frumoase monumente din ţară, Castelul Peleş.

Din Sinaia, pe lângă firul Prahovei, şoseaua şerpuieşte către staţiunea Buşteni. De aici cei tineri şi cu experienţă în incursiuni montane pot urca pe Jepii Mici, o zonă ce oferă un spectacol inedit, dar şi un grad ridicat de dificultate din punct de vedere al accesului. Dar pentru majoritatea, în „zborul”către înălţimi, este preferată telecabina.

Turistul rămâne impresionat de zborul spre marele înălţimi al „cutiei” ce alunecă pe cablu. Din când în când câte unei tinere îi scapă un ţipăt uşor de teamă că se vor lovi de stâncile ce ies ca nişte ţepuşe de pe Valea Jepilor Mici.

De sus, de lângă Monumentul Eroilor, se desfăşoară o privelişte minunată cu abruptul Caraiman şi oraşul Buşteni. Părăsind oraşul, privirea urmăreşte pădurea de brad care se caţără pe versantul muntelui, iar mai sus lasă liber tabloul labirintului stâncos cu nenumăratele hornuri şi fisuri. Doar câţiva brăduţi mai îndrăzneţi încearcă să escaladeze abruptul stâncos, iar pe alocuri muşchiul verde presărat cu ierburi ruginii întinează ca nişte pete cenuşiul pietrei.

Pe aşa zisul „Platoul Bucegilor” paşii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele şi Sfinxul. Cam impropriu spus „babe” căci cele de aici înfruntă vitejeşte dezlănţuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor şi sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca nişte „bunicuţe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor iar iarna înfruntând viscolele năprasnice. Puţin mai sus domină „Sfinx-ul” ca un colindător solitar al înălţimilor sterpe, veşnic visător, poet anonim, ca un luceafăr al Bucegilor. De partea cealaltă se află Hotelul Peştera unde se poate coborî pe traseul turistic marcat sau mai simplu cu telecabina.

De aici se poate face o incursiune până la Padina şi coada lacului de acumulare dar şi la Peştera Ialomicioara şi schitul de călugări din zonă. După o noapte petrecută în creierul munţilor unde ai posibilitatea să asculţi glasul vântului lovindu-se de stânci, foşnetul brazilor, şoaptele izvoarelor cu licărul cristalin al stelelor ce se oglindesc în ele sau vocea munţilor ce se propagă în ecouri ca chemarea unei fete morgana, a doua zi porneşti cu rucsacul în spate pe firul râului către obârşie. Undeva mai sus privirea îţi este încântată de frumoasa cascadă Ialomicioara.

Printre stânci şi arbuşti, pe piatra cenuşie, urci spre meterezele acestei cetăţi şi ajungi într-o şa în apropiere de vârful Bucura. De aici se desfăşoară un spectacol inedit în dreapta unde se deschide gura uriaşă a Văii Cerbului cu fascinaţia şi enigmele sale, iar în stânga ameţitoarea vale Gaura. În câteva minute se ajunge la Vârful Omu ce tronează deasupra Bucegilor. De jur împrejur zările se deschid, contopindu-se la orizontul îndepărtat cu bolta cerului. Aici vântul domină înălţimile peste crestele muntelui, iar norii parcă se rostogolesc peste stânci la vale. Printre ei caprele negre ţupăie nepăsătoare dintr-un ţanc pe altul. De la Omu traseul turistic duce pe lângă staţia meteorologică spre culmea Bucşoiu, apoi coboară prin Hornurile Mălăieşti către Diham şi Pârâul Rece…

Când cobori spre Râşnov privirile îţi alunecă pe versantul masivului Postăvarul unde se află Cetatea Râşnov. De la Râşnov se deschid mai multe rute, una spre Braşov, alta prin Zărneşti către Făgăraş, dar cea mai spectaculoasă este spre sud către trecătoarea Rucăr-Bran şi vestitul Castel Bran.

Şoseaua şerpuieşte pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame şi privelişti de basm, apoi coboară spre sud la Câmpulung Muscel unde se află una dintre cele mai interesante mănăstiri, Nămăieşti, aflată într-o stâncă prin care iese turla şi câteva ziduri. Din cochetul orăşel de munte se ramifică o serie de trasee turistice spre Masivul Iezer-Păpuşa sau spre culmile dantelate cu abrupturi stâncoase ce lucesc în soare ale Masivului Piatra Craiului. Şoseaua şerpuieşte pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame şi privelişti de basm.

De la Diham se poate ajunge la Predeal, care este singurul oraş din România situat la o asemenea altitudine. De aici, cu rucsacul în spate, montaniarzii se pot aventura în Masivul Piatra Mare cu splendorile şi tainele sale de la Cascada Tamina, Canionul Şapte Scări, Peştera de Gheaţă sau prăpăstiile Ursului.

După câţiva kilometri pe o vale spectaculoasă, zările se deschid la intrarea în Braşov, oraşul gazdă unde se ţine anual Festivalul Internaţional de muzică uşoară „Cerbul de Aur!” Metropola din Ţara Bârsei este renumită şi prin centrul istoric şi Biserica Neagră, dar şi Poiana Braşov, una dintre cele mai frumoase staţiuni montane din România, o splendoare pentru schiorii care vin iarna să-şi petreacă concediul sau week-end-ul. Telecabina, telescaunul, pârtia de schi de pe versantul nordic al Masivului Postăvarul sunt în permanenţă atracţii pentru turiştii din întreaga lume…

Din ciclul ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAŢI
 

Referinţă Bibliografică:
BULEVARDUL DIN CARPAŢI / Ion Nălbitoru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 870, Anul III, 19 mai 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Nălbitoru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!