Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Tiberiu Cosovan         Publicat în: Ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011        Toate Articolele Autorului

Breslele şi “steagurile lor cele mândre”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparţinut unor bresle meşteşugăreşti.  
  
Conform datelor din scriptele instituţiei un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporţie de 50% ), pentru celelalte patru menţiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. 
  
„Catastiful frăţiei blănarilor şi cojocarilor din Suceava” 
  
În scrierile sale despre Suceava de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului şi etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizaţie modernă în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriaşi odată cu făloşii lor staroşti şi steagurile lor cele mândre”. 
  
Documentul care prezintă cele mai multe informaţii cu privire la organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi frăţiilor profesionale precum şi a breslelor meşteşugăreşti este „Catastiful frăţiei blănarilor şi cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. 
  
Steagul breslei cojocarilor din Siret  
  
Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparţinut breslei cojocarilor din Siret.  
  
Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donaţie făcută de muzeograful Dorel Ursache.  
  
Realizat din mătase de culoare roşie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0,95 m) prezintă pe fiecare parte câte un medalion pictat (Sf. Ioan Botezătorul şi Maica Domnului) şi are pe margini franjuri din fire metalice de culoare galbenă. Potrivit datelor din fişa obiectului, steagul a fost refăcut în proporţie de 50% într-un „atelier necunoscut”, dar a trecut şi prin câteva faze de restaurare în laboratorul muzeului. 
  
Steagul breslei cizmarilor din Suceava 
  
Un alt steag de breaslă despre care există mai multe informaţii este cel al breslei cizmarilor din Suceava. 
  
Steagul, aşa cum aflăm din cronica breslei, care se păstrează la „Fondul Bucovina” de la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” (lucrare monografică întocmită de preotul Nicolae Pentelescu), a fost confecţionat în anul 1883.  
  
În anul 1923 cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoţirea cizmarilor români din Suceava”.  
  
Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eşarfe tricolore cu inscripţiile: „Însoţirea cizmarilor români - Suceava” şi „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”.  
  
Învelit într-o cămaşă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, şi la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituţiei muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). 
  
Hramul cizmarilor  
  
Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu şi-a întrerupt vieţuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătoreşte hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun sucevenii, biserică ctitorită în anul 1639 pe locul în care, la 1395, boierul Iaţcu - sau Iaţco - din Mvrovlahia a ridicat mica mănăstire Palaghia din Iţcanii Vechi) se oficiază o slujbă pentru pomenirea membrilor breslei şi se scoate din biserică steagul (acum o replică realizată în anul 1984, care a costat atunci suma de 3.000 de lei) şi făclia (lumânarea cea mare a breslei), care datează din anul 1883.  
  
Lumânarea avea la început 1,8 m, dar acum, după 125 de ani, măsoară cca. 80 cm.  
  
„Meşteşugul vreme cere / Nu se-nvaţă din vedere” 
  
Din cele două albume din „Fondul Bucovina”, dedicate de părintele Nicolae Pentelescu „Însoţirii cizmarilor români din Suceava”, aflăm o mulţime de date despre aceşti meseriaşi ai urbei.  
  
De la primele atestări ale meşteşugarilor cizmari (din sec. al XV-lea), la menţiunile cu privire la peceţile de breaslă ale talpalarilor şi ciubotarilor (1780) sau la Decretul din 10 iulie 1804 cu privire la orânduirea breslelor din Bucovina, toate informaţiile sunt foarte preţioase.  
  
Albumele fac referire la membrii breslei, la calfe şi ucenici (cu învăţătura „Meşteşugul vreme cere / Nu se-nvaţă din vedere”) şi conţin lista celor care au deţinut funcţia de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. 
  
Steagul breslei cărămidarilor din Botoşani 
  
Muzeul de Istorie din Suceava mai deţine un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziţionat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava şi un steag care a aparţinut breslei cărămidarilor din Botoşani.  
  
Acesta din urmă (care este o donaţie făcută de Grigore Foit) figurează în registrul de evidenţă la data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON).  
  
Steagul din mătase, cu franjuri din fir auriu, cu dimensiunile de 1 x 0,80 m, are două eşarfe tricolore cu inscripţiile „Societatea muncitorilor cărămidari - Botoşani” şi deviza „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi”. 
  
Tiberiu COSOVAN  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Breslele şi “steagurile lor cele mândre” / Tiberiu Cosovan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Tiberiu Cosovan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!