Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Benone Sinulescu. O viaţă retrăită estetizat, în cântec
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Ce „istorie a florilor”, (cum spune Cioran), e mai adevărată decât parfumul lor, ce cunună se-mpleteşte mai adorabil cu orizontul, decât curcubeul, ce exegeze palpită în miezul literaturii, mai fremătând decât umbrele frunţii poeţilor, ce arcadă monumentală trece mai solemn prin graniţa dintre teluric şi spiritual, decât cea dintre pandantivii catedralelor, ce rămâne mai luminos prin breşele sufleteşti în lume, decât salbele mărgăritarelor de cântece şi unde sunt adunate cântecele, ca perlele în cochilii scufundate sub ocean, cu mai multă grijă şi folos sufletesc, decât în albumele pe care, cu greutate din toate perspectivele, le izbutesc azi cântăreţii?!  

O colecţie de cântece însemnează pentru artist ceea ce-i parfumul pentru istoria florilor, bolta curcubeului pentru orizont, frunţile îngândurate, pentru poezie, arcada catedralei pentru linia dintre lumesc şi spiritual, perla pentru scoica depusă pe funduri acvatice. Fiecare colecţie de cântece nu duce mai departe în timp numai muzica, ci e zguduită şi de rezonanţa pe care o lasă în amintire făptuitorii lui, cântăreţul şi cei cu o contribuţie auzibilă sau nu, subsumată actului final al efectului sonor.  

De puţin timp s-a dat românilor o colecţie cu o parte a cântecelor lui Benone Sinulescu, pe care, cine o va avea, va fi un trezorier mai târziu! Colecţia aceasta este ca o corabie încărcată, ancorată de curând la aşezămintele sufleteşti ale românilor, după o plutire de jumătate de veac în largul mării de cântece folclorice româneşti. Această mare e dominată de un arhipelag cu un subsol de comori ale creaţiei muzicale populare, dar şi de coliere de insule cu oaze verzi ale muzicii uşoare, muzicii de petrecere, muzicii etno, romanţei... Oricine, ascultă ce îi place, aşa cum oricine şi-ar naviga o lotcă pe sticla albastră a apei, spre uscatul care primeşte pe fiecare cu atracţiile sale.  

Aşa cum toate insulele au reflexe în apele ce le înconjoară, toate cântecele lui Benone Sinulescu, adunate în colecţia aniversară, de incalculabilă valoare, au oglindiri în marea apă limpede a marii muzici, fermecătoare, vitală pentru viaţa sufletească a românilor care, de mai bine de o jumătate de secol îşi hrănesc inima nu numai cu melodiile acestor cântece, ci şi cu versurile lor preschimbate din trăiri umane, în cuvinte poetice ce slăvesc dragostea, bucuria, viaţa, dar provoacă şi culpabilitate la durere şi nefericire. Omul, după criteriile firii sale, într-o universală şi inevitabilă privire, nicidecum pur personală, nedetaşată de esteticul şi epicul bunului simţ al culturii ţărăneşti, fără nicio legătură cu managementul care contaminează astăzi producţia artistică, regăseşte în aceste cântece umanul în armonie cu natura.  

Este o colecţie în care sunt înregistrate cântece necântate cu gura, ci cu inima, aşa cum sunt pânze nepictate cu mâna, ci cu sufletul, aşa cum sunt poezii nescrise cu pana, ci cu umbrele frunţii. Avem de a face cu o colecţie aniversară de cântece apărute la împlinirea a şaptezeci de ani de viaţă şi cincizeci şi doi de ani de carieră artistică. Aşa cum consemnează pe broşura colecţiei, Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni folclorice la Televiziunea Română, ea„propune acum marelui public un album aniversar cu cele mai frumoase cântece populare ale marelui artist, un excelent compendiu, o trecere în revistă a câtorva dintre şlagărele sale, un material mult aşteptat de iubitorii genului. C.D.-ul de faţă conţine cântece nemuritoare, pe care noi românii le vom asculta încă mulţi ani de-aici înainte cu aceeaşi bucurie ca şi atunci când au fost auzite pentru prima oară”.  

Orchestraţia cântecelor imprimate pe acest album depăşeşte condiţiile pentru creaţia unui album şi le întruneşte pe acelea ale făuririi unei istorii a muzicii: Ion Albeşteanu, Ionel Budişteanu, Florian Economu, Paraschiv Oprea, Victor Predescu, Radu Voinescu, Gheorghe Zamfir. Întocmai cum spune Elise Stan, „... ni se dezvăluie un adevărat regal muzical folcloric care ni se oferă prin intermediul acestui compact disc, căci Benone Sinulescu este un nume ce se confundă întotdeauna cu voia bună, modestia, profesionalismul şi, desigur, cu muzica populară de bună calitate...”.  

Colecţia aniversară de cântece interpretate de Benone Sinulescu este un mănunchi în care se reflectă lirismul maxim al marelui său tezaur de cântece. Prin Benone Sinulescu, de-a lungul carierei sale artistice, cântecul a avut şi menţinut forma demnă de muzică, a valoarei maxime. A încântat şi încântă într-atât pe românii de pretutindeni, cu glasul său, popularitatea lui ajungând atât de departe încât oricine din lumea muzicii folclorice se crede mai iubit în România decât Benone Sinulescu, instituie utopii.  

Aceasta este şi taina longevităţii artistice. „Pentru longevitatea sa artistică şi pentru muzica de un real rafinament, pe care o interpretează, a fost premiat şi decorat de mai multe ori în decursul anilor, şi pe drept cuvânt, se poate spune că Benone Sinulescu şi-a făcut pe deplin datoria, faţă de sine însuşi, faţă de semenii săi contemporani şi faţă de urmaşi. Acum noi avem datoria să-i dăm toată recunoştinţa noastră şi dacă ajungem la hotarul cuvintelor elogioase, atunci, să tăcem şi să ascultăm muzica lui Benone Sinulescu, spre a ne regăsi astfel în plinătatea sinelui nostru”, spune, în modul plasticizat nerepetabil, Elise Stan.  

Dacă rostim în mod adevărat un nume mare în muzica folclorică românească, în istoria muzicii folclorice, credo-ul majorităţii românilor este că numele-i Benone Sinulescu. Lui, poporul român îi decernează misia de purtător al sentimentelor sale, ceea ce îi laurează deopotrivă tâmplele, inima şi glasul. Pentru că în cântecele lui Benone Sinulescu, pe lângă melodiile atrăgătoare în vis, se găsesc şi cuvinte dezlipite din soarele şi urmele poeziei în texte de cântec de mare profunzime, bogăţie şi frumuseţe, iubitorii muzicii folclorice româneşti înclină să creadă că făptuirea colecţiei aniversare e făptuirea unui tezaur de poeme şi melodii, aidoma măcar unei bucăţi din sufletul fiecăruia dintre cei care le ascultă!  

Fărâme de amintiri cu Benone Sinulescu şi Ion Drăgoi  

În universul sonor al unei răscruci de veacuri şi milenii pe întinderea a mai mult de cinci decenii, dacă nu ar fi existat glasul şi cântecele lui Benone Sinulescu, eternitatea ar avea părţi de timp minus. Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ioana Radu, Ion Luican, Mia Braia, Rodica Bujor, Ştefan Lăzărescu, sau Dan Spătaru, Aurelian Andreescu, Doina Badea, Gică Petrescu, Dorina Drăghici şi mulţi alţi artişti au preschimbat scena, alături de Benone Sinulescu, în întâiul cer al stelelor. A fost o treaptă a timpului muzicii româneşti a rodirii unei grindine de cântece nemuritoare.  

Benone Sinulescu s-a născut din toate iubirile neamului românesc, de la început pecetluit cu har. Prin el, veacului i-a fost dat să fie înrădăcinat sub streaşina artei muzicale folclorice înnoite de un glas unic. Născut pe 23 mai 1937 (nu pe 24, cum indică înregistrarea de a doua zi, de după duminică), Benone Sinulescu a interpretat şi interpretează cântece fără număr, oglinzi purtate prin faţa sufletelor fiecăruia dintre noi şi fiecare văzându-şi o parte de viaţă în aceste oglinzi.  

Românii înstrăinaţi îl întreabă ce ne mai face ţara...  

Tot timpul spre plecare, călător prin toate colţurile ţării şi prin toate părţile de lume, BenoneSinulescu şi-a dăruit rodul glasului său, de la mărgăritarele crudei tinereţi, verde de jad, până azi, la vârsta-i aurie ca grâul, în care s-a strâns o comoară de spice cu boabe coapte şi dulci, ale pâinii sufletului românesc.  

Pretutindeni în ţară poartă dragostea pe care o are pentru neamul românesc pe care-l slujeşte cu glasul, şi pretutindeni, românii îndepărtaţi află de la artist şi de la cântecele sale ce ne mai face ţara. Aceste cântece au fost şi sunt vehicule ale sufletului românesc estetizat şi înnobilat de umanul metamorfozat într-o stare de lirism, într-o esenţă de suflet purificat şi îndeletnicit să caute sevele melancolice ale vieţii.  

Crâmpeie de amintiri despre violonistul Ion Drăgoi  

De Bacău este legat printr-o dragoste care în timp a sporit şi a devenit nu o suprafaţă de judeţ, ci o casă de prieteni, o aşezare familială, cu un public fervent dăruit aceleiaşi iubiri: cântecul. La Bacău a avut un mare prieten, martor şi personaj în rol principal al lungilor turnee prin ţară şi străinătate, dar şi o victimă cu simţul umorului, a farselor lui Benone Sinulescu, faţă de care răspundea cu strălucirea verbală a replicii :„mi-ai făcut-o!”, şi cu îngăduinţa radioasă a nestinsului lui surâs. „L-am îndrăgit”, spune Benone Sinulescu, despre genialul violonist. „Nu se ştie când şi dacă se va mai naşte un alt prunc din soarele muzicii folclorice româneşti, cum a fost Ion Drăgoi!... A fost şi a rămas până azi unic. Transmitea fior, cânta din adâncul inimii, se dăruia, iubea muzica populară şi dăruia cântece instrumentale ce câştigau iubirea tuturor. Am făcut multe turnee cu orchestra care avea în componenţă instrumentişti de marcă, «Plaiurile Bistriţei». Nu povestesc, ci depun mărturie că Ion Drăgoi a fost strălucitor, unic, într-un timp al muzicii folclorice româneşti urcată la limita de vârf a genului”.  

Farse măiestrite de Benone Sinulescu, pentru Ion Drăgoi  

Amintirile lui Benone Sinulescu despre Ion Drăgoi sunt un vis înveselit de „execuţiile” de mare comedie şi deopotrivă cordialitate. Benone Sinulescu ticluia, ca un maestru, farse agreabile şi amicale. „Nu se supăra când îi făceam o farsă”, povesteşte Benone Sinulescu, despre prietenul său Ion Drăgoi. „Odată i-am pus în costumul popular din geamantan, la sfârşitul unui turneu prin Moldova, pietroaie înfăşurate în hârtie, ca să nu murdărească. La coborârea din autocarul care l-a transportat până la poarta casei sale şi-a luat de la portbagaj valiza şi, apucând-o cu o apreciere involuntară a greutăţii pe care o ştia, s-a înconvoiat de şira spinării sub apăsarea greutăţii reale, subevaluate. A tăcut, fulgerându-i poate prin minte că e vorba de vreo farsă, dar cu siguranţă negândindu-se nicio clipă ce mister ascundeau bagajele sale. Seara mi-a spus la telefon: „mi-ai făcut-o, iar!”.  

„Altădată”, îşi aminteşte Benone Sinulescu, „ocupând la Iaşi, într-un turneu, aceeaşi cameră de hotel, i-am pus în palmă, cînd dormea, fond de ten roşu. În timpul somnului, de parcă a lucrat voinţa mea, ca să fie agitat, s-a înroşit cu fondul de ten peste tot, pe faţă, pe pijama, pe lenjerie. Dimineaţă a intrat în cameră soţia lui, venită la Iaşi pentru un consult medical. Nu poate fi povestită mirarea ei, în faţa unei imagini a propriului soţ care denunţa o noapte cu îmbrăţişări furtunoase. Până a nu se imflama totul, mai mult decât tenul roşu, de la nervii declanşaţi ai doamnei, am deconspirat ideea mea trăsnită în timp eficient şi i-am dăruit prietenului meu o pijama nouă, că din a lui nu mai ieşea roşeaţa decât cu foarfecul.  

O cumpănă care putea duce la un sfârşit dramatic...  

Una dintre amintirile interpretului Benone Sinulescu, despre un moment trăit alături de Ion Drăgoi e contabilizată la capitolul cumpene ale vieţii. Întâmplarea refăcută din memorie şi repovestită de interpretul Benone Sinulescu zugrăveşte dejucarea unei drame pe care o puteau trăi. „Călătoream”, povesteşte Benone Sinulescu, „într-un turneu, printr-o localitate din Bucovina. Eu şi Ion Drăgoi eram în faţă, lângă şofer. Maşina şerpuia la un moment dat printre nişte serpentine în pantă abruptă, când şoferul a izbucnit în disperare, ţipând din toate puterile că nu ţine frâna. Cu o prezenţă de spirit şi un profesionalism salvator, el a reuşit să scoată maşina din lanţul de curbe, dar ne-a ieşit în faţă o linie ferată cu bariera pusă. Am trecut prin ea, în iureşul groazei, iar la câteva secunde după noi a trecut, şuierând înfiorător, un tren accelerat. În afară de această întâmplare, am alături de Ion Drăgoi amintiri minunate, cu prisosinţă! L-am preţuit şi admirat pe Ion Drăgoi. I l-am propus lui Gheorghe Zamfir să îl încorporeze în orchestra sa, una în vogă atunci, apreciată în ţară şi în lume. Am imprimate cântece cu această orchestră, în unele dintre ele având şi acompaniamentul violonistului magnific Ion Drăgoi”.  

Ce multe emoţii se pot descătuşa într-o convorbire cu inegalabilul Benone Sinulescu...! Pe măsura cântecelor sale nepieritoare e şi fiinţa sa, a unui om de valoare, a unui om de omenie care evocă în toate povestirile afective, crâmpeie, oameni, locuri, fărâme de trăiri, ca o bătaie a elitrelor diafane ale fluturilor aducerilor-aminte, răsunetul paşilor şi cuvintelor, râsul, surâsul, sunetul ceresc al viorii lui Ion Drăgoi şi pe Ion Drăgoi, violonistul drag lui, ca un frate!...  

O viaţă retrăită estetizat, în cântec  

Artist cu o cantabilitate vocală autentică, deţinător al unui bogat şi variat repertoriu, Benone Sinulescu are o personalitate muzicală interpretativă de cea mai neconfundabilă originalitate. Toate melodiile sale sunt însufleţite de o totală dăruire şi au claritatea unui susur al izvorului de munte. Numele Benone Sinulescu e sinonim cu muzica limpede, expresivă, timbrată melancolic, melodioasă, o muzică de cea mai autentică valoare, continuu preschimbată într-un torent creativ.  

Benone Sinulescu a însoţit generaţii, cu un glas frumos timbrat, provenit din aceleaşi rădăcini, sădite în acelaşi pământ: ţara şi neamul românesc. De aceea, ridică până la cer şi coboară în inimi, sfinţit, cântecul! Locul lui Benone Sinulescu în conştiinţa românească este confirmat. Publicul este atras, nu numai de stilul său interpretativ sau tematica textuală a cântecelor, ci şi de o apropiere explozivă, clocotitoare cu cei care îl ascultă, pentru că acest artist trăieşte profound interior, estetizat, sensibil, viaţa, fiecare vorbă, ca şi fiecare crâmpei de melodie.  

Astăzi Benone Sinulescu insuflă cântecelor sale în aceeaşi originalitate interpretativă, o revitalizare debordantă, cu o forţă magnetizantă, în sensul cel mai încărcat de afectivitate şi exuberanţă.  

Împreună cu formaţia de la Chişinău, Millenium, interpreteză cântece cu armonii moderne, multe de inspiraţie radiţională muzicală românească, ce au o virtuozitate a acompaniamentului instrumental şi o căldură melodică vocală.  

Se străvăd în ele rezonanţe pastorale, şi o intensitate de simţire a freamătului tulburător al iubirii. Intonaţiile muzicii româneşti folclorice, melodicitatea, cantabilitatea vocală şi nuanţele afective disting cântecele lui Benone Sinulescu în noua variantă, amprentată de interpretarea iniţială, însă cu personalitatea muzicală, imprimată de formaţia Millenium.  

Interpretul Benone Sinulescu este un artist care prelungeşte vitalitatea cântecului românesc! Cine a fost privilegiat să îi cunoască ospitalitatea, veselia primirii, conversaţia ca şi dărnicia, a cunoscut un român care nu dezminte omenia românescă!  

(Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com)  

 

Referinţă Bibliografică:
Benone Sinulescu. O viaţă retrăită estetizat, în cântec / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1108, Anul IV, 12 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!