Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Zaharia Bonte         Publicat în: Ediţia nr. 79 din 20 martie 2011        Toate Articolele Autorului

BELGIA - BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? - PARTEA A II-A
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ziua de duminică 20 februarie am petrecut-o cu nişte prieteni, am vorbit despre multe, inclusiv despre Belgia; stare, perspective, griji, avantaje… Zilele următoare am fost puţin mai atent la opinii şi reacţii pe marginea subiectului adus în discuţie, aşa că acest episod va fi dedicat reacţiilor şi părerilor ce am recepţionat. Nu doar românii, ci şi automobilele Dacia sunt tot mai prezente în Belgia. Se vinde bine Dacia Duster aici! 
  
Adi A este un bărbat cu puţin peste 30 de ani. A venit prima dată în Belgia din dulcea Bucovină pe când era flăcăiandru, prin 1994 şi apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria şi, nu mai ştiu pe unde. Astăzi este la casa lui - soţ împlinit, tată fericit, gospodar neîntrecut. Locuieşte în zona flamandă, dar cu toată familia vorbesc franceza şi n-ai zice că nu-i neamţ sau nu ştiu care altă „seminţie aleasă” după ordinea ce domneşte la casa lor. Iar după belşugul din ea… zici că este, fără îndoială, moştenitor - deja intrat în drepturi - al făgăduinţelor sfinte. Îl ştiu de peste 10 ani, dar ne-am apropiat mult cu prilejul pelerinajului de anul trecut în Ţara Sfântă; cu el şi cu soţia lui, aşa că tare am ţinut să le aflu opiniile: 
  
Există după părerea lor cam 400-500 de firme belgiene, ai căror proprietari şi administratori sunt români veniţi aici în ultimii ani. Sigur peste 50 din acestea sunt ale unor persoane care sunt membri sau frecventează Biserica Română Elim Bruxelles. Deschiderea unei firme sau asocierea într-o firmă este şi rămâne deocamdată una din posibilităţile pe care cei doritori le au la îndemână pentru a-şi legifera şederea în Belgia. Spre deosebire de mulţi alţii, fratele A şi sora M, soţia lui, nu sunt cu gândul mereu acasă; pentru ei acasă este aici, deţin cetăţenie belgiană din 2003. Cred ei că românii truditori pe pământ belgian au o demnitate mai aparte: puţin pretenţioşi în ce priveşte confortul şi dotarea cu echipamente sofisticate, muncitorii români şi-au câştigat în Belgia un bine meritat prestigiu prin curaj, calitate şi inventivitate în tot ce fac.  
  
Firmele de construcţii ale românilor de aici sunt bine cotate şi aducătoare de beneficii de ambele părţi, taxele plătite către Statul Belgian au greutate. Nu are o părere prea bună despre cei care şi-au inclus şi numele în sigla firmei, mai ales că numele lui este axiomatic ; firma dacă dă faliment - că ăsta este un fel contragreutate pe grapă - apoi să nu-mi fie târât şi numele în noroi, zâmbeşte Adi cu subânţeles. Altfel nu vrea să ne spună câte ceva şi despre românii de aici cu firme falimentare, măcar că n-ar fi prea mulţi… 
  
Nu există în casa lor o preocupare anume pentru riscul spargerii Belgiei, nici pentru dezlegerea iţelor conflictului dintre flamanzi şi valoni ; mai degrabă sunt interesaţi şi doritori să participe la proiecte bisericeşti. Ar dori ca Biserica română din Capitala Europei să ţină pasul cu standardul social de viaţă al membrilor ei: un centru de recreere dotat cu tabără pentru elevi, terenuri de sport, sală de conferinţe şi cursuri teologice, sală de cult şi câteva apartamente pentru oaspeţi, situat într-o zonă liniştită înafara aglomeraţiei urbane ar fi un proiect pe care l-ar saluta, ba chiar li se pare că dacă am fi avut o conducere cu viziune mai clară, mai largă şi orientată înspre nevoile oamenilor pe toate planurile, acesta s-ar fi putut afla în derulare.  
  
Despre numărul real al românilor trăitori acum în Belgia nu riscă să se pronunţe, dar cifra de o sută de mii li se pare reală, cu precizarea că în ritmul prezent ea se poate dubla în cel mult doi ani. Doamne ocroteste-i pe români! 
  
Am ţinut să aflu şi opinia lor despre prima parte a documentarului Belgia-butoiul… . Răspunsul a fost simplu, direct, încurajator: Adevăr bine spus, important de ştiut, aţi vorbit parcă şi în locul nostru, fiţi binecuvântat! 
  
Scurta cuvântare a pastorului Raymond Vandepute din seara aceleaşi zile la Biserica Română Elim, unde adunarea generală de sfârşit de an nu s-a putut ţine din prea slabă participare, a fost parcă soră geamănă cu textul ce cu o zi înainte l-am scris. Un belgian flamand şi un român belgian uniţi în acelaşi gând, preocupaţi de acelaşi obiectiv, nu degeaba a făcut fratele Daniel B supoziţia că aş fi scris textul după cuvântare… Nu, nu l-am scris după, ci înainte. Din cuvântarea pastorului autohton care i-a aşezat adânc în inima sa pe români, ca de altfel şi pe alţi credincioşi străini din Belgia, voi reţine doar două aspecte: 
  
- Spre deosebire de alţi gânditori, pastorul nostru trăieşte cu teama că, sub ochii lui, Belgia se va afunda tot mai mult în păcatul neascultării de Dumnezeu, în necredinţă şi îmbuibare, stări care induc fără îndoială vrajba, dezmembrarea, lipsa unităţii şi a înţelegerii. Îşi leagă speranţele mai mult de străinii din Belgia care prin rugăciunea lor şi prin fapta lor nu vor lăsa să se stingă flacăra credinţei, care ardea odinioară pe aceste meleaguri. Îmi doresc mult să pot pune în tipar măcar cele două întrevederi cu dânsul, absolut edificatoare. 
  
- Recent a demarat o acţiune de post şi rugăciune pentru ţară, s-a adresat către zeci de păstori evanghelici, iar cei care au răspuns primii au fost cei străini : brazilieni, portughezi, congolezi… Se întreabă abătut: oare românii nu sunt informaţi, ori sunt nepăsători, adică inconştienţi, nici măcar de valabilitatea textului biblic din Ieremia pentru diaspora iudaică… Sau cel din 2 Timotei 2. 1-3 Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, Pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru… şi altele? Cert este că şi de data aceasta, ca de multe alte dăţi fruntaşii noştri au lipsit de la astfel de acţiuni… 
  
- Legătura pe care dumnealui a făcut-o între familie şi patrie, între relaţiile dintre părinţi şi copii cu cele dintre populaţia unei ţări şi conducătorii ei mi s-a părut absolut reală şi binevenită. Priviţi cu atenţie referinţa citată din Scripturi şi trageţi şi dumneavoastră concluziile cuvenite : 
  
El va întoarce inima părinţilor spre copii şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva la venirea Mea să lovesc ţara cu blestem. - citat din Vechiul Testament, Maleahi 4. 6 
  
A doua zi ştirile alarmante ne-au copleşit: alertă cu bombă la Tribunalul din Charleroi, plic cu pudră albă (antrax) la poşta din Tournai, busculadă cu evadare la închisoarea din Namur… Până seara s-au liniştit şi/ori dezminţit toate. Dar să fie oare numai liniştea dinaintea furtunei? Că pastorul nostru chiar nu glumeşte. 
  
Monica A împreună cu soţul ei, amândoi absolvenţi de conservator, sunt în Belgia de peste 4 ani cu cei doi copii. După ce a lucrat o vreme la menaj face acum cursuri intensive de limba franceză şi limba flamandă. Soţul ei lucrează în continuare pe şantierele de construcţii, dar au proiecte îndrăzneţe. Se apropie de 40 de ani şi nu pot să nu le urez succes ; ba chiar să mă rog pentru năzuinţa lor de a vedea o şcoală românească de muzică aici în Capitala Europei. Iată ce zice Monica : 
  
„Lumea vorbeşte despre separarea Belgiei, dar curentul pro-belgian ia amploare. Zeci de mii de oameni participă la manifestaţiile pentru unificarea ţării – în fapt lupta împotriva dezmembrării (n.r.) - şi la tot mai multe ferestre ale locuinţelor este arborat tricolorul roşu-galben-negru. 
  
„Touche pas"mon pays - Raak niet mijn land!"(„Nu te atinge de ţara mea!"), este deviza ce poate fi văzută pe tot mai multe autocolante şi tricouri. ” De mult nu am mai citit un text până la capăt şi nu l-am găsit atât de ancorat în realitate, atât de bine motivat ; aştept să citesc şi episodul următor, sunteţi chiar bun cunoscător al ţării şi prieten al poporului ei. Aşa se cuvine, bravo române! - îmi mărturiseşte doamna Camelia B. 
  
Chemat de curând în slujbă, pastorul D are păreri mai alambicate despre criza politică din Belgia, aşa cum şi eu aveam aşteptări mai înalte de la dumnealui : La cele patru guverne regionale care există, îmi spune fratele păstor, nici nu ar mai trebui un guvern federal. De reţinut că mulţi din prietenii mei români au ştiinţă şi păreri mai aparte despre politica belgiană, precum cea de faţă. Totuşi cei mai mulţi nu au nici o părere, nici o cunoştinţă. 
  
Parlamentul Belgian este doar unul, cel federal, compus din două camere; nu există unul valon şi unul flamand cum au susţinut unii, iar guvern propriu are fiecare regiune; Flandra, Valonia şi Bruxelles - capitala ; mai puţin regiunea germanofonă, care numără circa 70 de mii de locuitori, adică, aproximativ populaţia unui orăşel. Totuşi ca un simbol al democraţiei europene şi respect pentru marele vecin din sud - Germania - vorbitorii de limbă germană din preajma oraşului Liége au obţinut pentru limba lor statutul de a treia limbă oficială în Belgia. Doar atât. Autonomia locală există în Belgia, dar este limitată şi face acum obiectul nesfârşitelor negocieri între flamanzi şi restul mâncătorilor de cartofi prăjiţi. 
  
La ce ar mai trebui guvern federal, când treburile curente şi economia merg mai bine fără de el ?, se întreabă retoric domnul pastor româno-belgian ! Poate ar fi mai necesar să alcătuiască un guvern pentru populaţia musulmană… că aici în Belgia, ea este mai numeroasă şi cu mai multe probleme… a continuat interlocutorul meu. 
  
Am stat de vorbă şi cu nişte cetăţeni flamanzi mai moderaţi :  
  
„Nu mă pasionează politica şi nu am ambiţii de vreun fel, dar Barth Wawier are dreptate, numai că nu este acum momentul potrivit pentru despărţire’’ - ne spune domnul Kuhn, un bătrânel ieşit de curând la pensie. A lucrat la Uzinele Ford şi este un foarte bun vorbitor de limba franceză şi un susţinător moderat al cauzei flamande.  
  
În schimb Alexander, căruia i-am renovat parţial casa, îşi rupe limba ca mai toţi flamanzii, când şi-o învârte în graiul latin ; o face însă cu multă ambiţie. Dornic să vorbească mult şi multe în franceză a făcut progrese enorme în a vorbi limba lui Moliére în cele trei săptămâni cât ne-a fost gazdă. Se zice că multe lucruri le învăţăm mai uşor de la cei care nu le ştiu, ori le ştiu foarte precar…  
  
După părerea lui despărţirea flamanzilor de valoni nu are vreo miză ; e bine şi împreună, ar fi bine şi separat, dar un lucru rămâne : flamanzii au totdeauna dreptate (cred că din cauza imperfecţiunii limbii n-a precizat …şi atunci când n-au ! - n.a.) şi ei nu fac niciodată compromisuri. Ei gândesc simplu, eficient, raţional. Simpatic şi prietenos, domnul Alexander, cred să fie tipul de flamand obişnuit şi asemeni lui, cei aproape 6 milioane de flamanzi belgieni se vor mulţumi doar cu unele reforme ceva mai radicale ale politicilor fiscale belgiene, între care legea refinanţării este nodul gordian care trebuie tăiat : De ce să plătească statul federal ajutoare sociale şi să asigure tot felul de facilităţi celor care nu muncesc, celor care aleg să se stabilească în Belgia, deşi asta nu este patria lor ? De ce să poarte flamanzii în cârca lor pe cei leneşi şi beţivi şi şmecheri ?! Cum să acorzi cetăţenie belgiană cuiva care nici măcar limba ţării nu se sinchiseşte să înveţe? Aceasta este, de fapt, întrebarea la care nici ultimul mediator, domnul Waterbeek, preşedintele executiv al celui mai moderat partid flamand nu găseşte răspunsul cel mai potrivit şi de toţi acceptat, soluţia care să scoată Belgia de astăzi din impas, deşi se vorbeşte mereu de progrese… 
  
Ultima duminică am petrecut-o iarăşi în Biserica Română ELIM din Bruxelles, unde ne-am rugat şi pentru pacea în Belgia şi pentru binecuvântare în România şi pentru linişte socială si vremuri mai bune în lume. La ieşire câţiva creştini au ţinut să-mi mulţumească pentru articolul despre Belgia, despre pulbere, despre butoi şi pulberea din el… Între ei pastorul baptist Nicolae R, ale cărui vorbe le-am reţinut spre ştiinţa tuturor Sunt interesat în mare măsură de politică ; de cea europeană, de cea românească şi bineînţeles belgiană, aşa că mă întreb ce s-ar întâmpla şi cum ar arăta ziarele şi jurnalele de ştiri europene dacă România ar traversa o criză politică de asemenea amplitudine ? În fapt Belgia se înscrie în trendul european: Ţara Bascilor, Irlanda de Nord, Nordul Italiei, toate butoaie cu pulbere… Situaţia, deşi aparent calmă, este gravă, aţi făcut bine să atrageţi atenţia: îmi pare rău că nu le am cu scrisul să vă pot ajuta, dar vă apreciez străduinţa şi viziunea’’. 
  
Multumesc, domnule pastor, mă bizuiesc şi pe rugăciunile dumneavoastra şi ale Bisericii baptiste române Betel Bruxelles. Dar despre Bruxelles-ul European în episodul următor, acum mai adaug un ecou sosit din ţară, tocmai de la Mangalia, unde un brav pescar şi iubitor de carte şi de natură, pensionar, îmi scrie Interesantă ştire asta despre Belgia, nu ştiu cum se face că nici în jurnalele radio-televiziunii, nici prin ziare, nicăieri n-am băgat de seamă să fi suflat cineva o vorbă… Ai vrea să revii dumneata cu noutăţile ce se derulează?  
  
Să trăieşti, neică, să trăiţi dragi români - cu pace şi în belşug ! Noi aici avem cam de toate şi din toate câte puţin, Domnul Sfântul binevoieşte să ne poarte de grijă prin al vieţii val.Voi reveni cu voia Lui. 
  
--------------------------------------- 
  
Foto: Instantaneu din Biserica Română Elim Bruxelles în timpul serviciului divin de duminica dimineaţa. Aici se adună de regulă peste o mie de credincioşi la închinare, iar la adunarea generală recentă a fost confirmată propunearea conducerii de a nu mai primi noi membri. Hotărârea ni se pare corectă şi acoperitoare având în vedere că în Belgia la început de an 2011 există cam 30 de adunări ale fraţilor români din confesiunile evanghelice. Cine ne spune câte biserici ortodoxe să fie? Până acuma am ştiinţă de cinci. (n.a.) 
  
Zaharia BONTE 
  
Sombreffe, Belgia 
  
20 martie 2011  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
BELGIA - BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? - PARTEA A II-A / Zaharia Bonte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 79, Anul I, 20 martie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Zaharia Bonte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Zaharia Bonte
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!