Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Mihaela Cristescu         Publicat în: Ediţia nr. 812 din 22 martie 2013        Toate Articolele Autorului

AXIS MUNDI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

TREE OF LIFE - ilustraţia este realizată de Luminiţa Şerbănescu, Ottawa, Canada  

 

Motto:„(creatura) d’altezza tanta  

Che da’su’occhi noi qua giù non vede,  

E molte volte ha ricoperta a franta  

una città colla pianta del piede.  

Al sole aspira, a l’alte torri pianta  

per aggiungere al cielo e non lo vede  

... e’l capo ha fermo e prossimo alle stelle...”  

Michelangello, POEZII[1]  

 

Dacă în Centrul Universului se găseşte liniştea, atunci putem defini haosul ca stare de fapt obişnuită, în căutarea permanentă a echilibrului. Legătura dintre răsuflarea dimineţii şi tunetul de avangardă al şedinţelor rutiere zilnice se realizează natural, între regulile susţinute de societate şi biruinţa, apoape inexistentă, a sufletului înainte de culcare. Mai avem nevoie de un semn, un model autentic de mişcare rectilinie uniformă, o reacţie alchimică surprinzătoare, care să ne confrunte pe noi cu propria noastră sugestie, pentru ca să auzim, într-o ultimă răsuflare, legenda minusculelor picături de ploaie aliniate pe parbrizul aburit.  

 

Come away with me in the night  

Come away with me  

And I will write you a song[2]  

 

O dată în plus, zgârâie norii dispăruseră, iar verticalitatea lor se transformase într-o şosea fără de margine, cuprinsă pe o lungime de privire, dimensiunile pierduseră referinţa şi exista numai infinitul discret al cauciucului pe asfalt. Columna cerului[3] se pierdea în împietrirea volanului – ca mijloc de control şi manevrabilitate a prelungirii corporale: automobilul trecând, în noaptea de sânziene[4], prin biblioteca imaginară a perioadei interbelice europene, pentru amintirea celor care au rămas să construiască.  

Come away with me on a bus
Come away where they can't tempt us
With their lies[5]
 

Prin parbriz, lumina cenuşie se confunda cu cerul albastru al mandalei desenate cu câteva zile înainte, în faţa templului mitologic al hârtiei. Referinţele se puteau citi uşor, culorile şi liniile se amestecau pentru a descoperi, o dată în plus, căutarea armoniei în zumzetul exterior. Aceasta era o lecţie pe care o învăţasem de la călugări, atât cât mai puteam recunoaşte fermitatea copilăriei, înainte de vreme. Se spunea că adevărul este unic, că există o singură cale de a recunoaşte binele, o permanentă sursă a speranţei, bucuria de a trăi.  

Amestecând oamenii, viteza amăgea relativitatea, dar, dincolo de muntele din depărtare, tărâmurile erau legate prin fâşii subţiri de fum, ceea ce făcea posibilă comunicarea între entităţi, ca funcţie obligatorie a visării. De o scară la cer[6] aveam nevoie, să nu încurc raza pe care urc, să caut ajutor geografic acolo unde lipsea staţia de alimentare. Un GPS mental ar fi trebuit să inventăm, un cunoscut cercetător sau inventator ne-ar fi fost necesar pentru a împlini oracolul.  

Dacă aş ajunge mai repede dincolo de folosirea cutiei de viteze, adică aş putea să o suprim, probabil aş reuşi să îndrept lucrurile, acolo unde ambreiajul nu mi-ar mai fi adus vreun folos. Noutatea, aici, consta în lărgirea totală a normalităţii, o anumită eleganţă a privirii după cădere, această mişcare distinsă a zâmbetului unei cunoaşteri potenţiele.  

And I wanna walk with you
On a cloudy day
In fields where the yellow grass grows knee-high
So won't you try to come[7]
 

Pentru ca cerul se înnorase şi ne grăbeam cu toţii spre casă, şoseaua suporta calmă traversările grăbite ale pietonilor, ciudate zebre în plină autostradă. Vedeam cum îşi pregătesc umbrelele, unele colorate, altele negre şi auzul se deteriora în favoarea tunetelor din depărtare. Un zâmbet de încredere se îndrepta spre noapte, iar frecvenţa luminii scăzuse proporţional cu durerea înfundată a ochilor. Doar că, de data aceasta, respiraţia ajunsese în plin oxigen şi continuam să inspir fără să clipesc, în spiritul curiozităţii umane.  

I wanna wake up with the rain  

Falling on a tin roof[8]  

 

Aveam de câştigat un sfârşit şi un început cu acelaşi punct de inflexiune[9], o perioadă de timp în care se pierd umbrele, comunicarea şi funcţiile primare. Aproape de tornadă primeam nevoia ochelarilor puternici, mai mult de protecţie decât pentru corectarea vederii. Vremea trecea în favoarea mea, fără puncte de extrem local, din ce în ce mai rapid, mişcarea devenind variată şi facându-şi loc între soare şi întuneric. Prin toate canalele primeam informaţii identice: în Centrul Universului se regăseşte liniştea; haosul se detaşează prin performanţă şi destin; în rest, ajuneam acasă, folosind un alt fel de mijloc de locomoţie, pe care bunicii nostri il numiseră AXIS MUNDI: Come away with me in the night...  

Mihaela Cristescu  

Sydney, 21 martie 2013  


[1]Michelangello, POEZII, Opera omnia, Editura Minerva, 1986, Bucuresti, citat de Mircea Eliade, JURNAL, Vol 1, Editura Humanitas, 1993, pg. 462  

 

[2]COME AWAY WITH ME– melodie din albumul cu acelaşi nume al cântăreţei americane Norah Jones (născută Geethali Norah Jones Shankar, 30 martie 1979), lansat in februarie 2002  

 

[3]COLOANA INFINITULUI, Constantin Brâncuşi – sculptor născut în România (19 februarie 1876 – 16 martie 1957, Paris)  

 

[4]NOAPTEA DE SÂNZIENE, Mircea Eliade  

 

[5]Idem 1  

 

[6]SCARA LA CER, Marin Sorescu  

 

[7]Idem 1  

 

[8]Idem 1  

 

[9](mat.) punct de inflexiune = punct în care curba îşi schimbă sensul concavităţii  

 
 
Referinţă Bibliografică:
AXIS MUNDI / Mihaela Cristescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 812, Anul III, 22 martie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihaela Cristescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihaela Cristescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!