Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Aspiratii > Mobil |   


Autor: Octavian Lupu         Publicat în: Ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011        Toate Articolele Autorului

Avraam si Sara
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tipul de studiu: Biografic (urmărirea vieţii unui personaj în cuprinsul Bibliei), cu accent pe dinamica relaţiilor dintre Avraam şi Sara, precum şi între cei doi şi Dumnezeu, cu încadrare istorică în cultura timpului şi locului respectiv. S-a respectat succesiunea cronologică a prezentării din cartea Genezei.  
 
 
  1. Temerea de Domnul şi temerea de om  
 
1. Cum putem să ascultăm de Dumnezeu fără a ne teme de oameni? De ce avem tendinţa de a uita de făgăduinţele lui Dumnezeu şi să cedăm în faţa oamenilor? Exemple concrete.  
 
A. Făgăduinţa  
2. Ce putem spune despre chemarea pe care Dumnezeu a făcut-o lui Avram aşa cum citim în Geneza 12:1 "Domnul a zis lui Avram: Ieşi din ţara ta, din rudenia ta, şi din casa tatălui tău, şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta."? Nu a însemnat o completă abandonare a neamului şi familiei din care făcea parte? Nu a fost totuşi prea mult?  
3. Ce făgăduinţă specială i s-a făcut lui Avram aşa cum citim mai departe 2 "Voi face din tine un neam mare, şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare, şi vei fi o binecuvântare."? Compensa acest lucru despărţirea de familia pe care o lăsa în urmă?  
4. Cum putem înţelege partea finală a făgăduinţei: 3 "Voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta, şi voi blestema pe cei ce te vor blestema; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine."? De ce era necesară o astfel de completare? Ce siguranţă trebuia să îi dea lui Avram cu privire la protejarea sa în timpul călătoriei sale? Consideraţi că această făgăduinţă a fost însuşită şi de Sara, soţia sa?  
 
B. Frica de om  
 
5. Să citim mai departe Geneza 12: 10 "A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s-a pogorât în Egipt, ca să locuiască pentru ceva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară". De ce oare a îngăduit Domnul ca Avram să plece în Egipt? Era vorba de un posibil test al credinţei acestuia?  
6. Să vedem ce s-a întâmplat mai departe: 11 "Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă. 12 Când te vor vedea Egiptenii, vor zice: Aceasta este nevasta lui! Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă." Credeţi că era justificată această temere a lui Avram? Totuşi, unde era credinţa sa că Domnul "îi va blestema pe cei ce îl vor blestema"?  
7. Şi acum să vedem ce i-a cerut Avram soţiei sale să facă: 13 "Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.". Cum se împacă o astfel de cerere cu încrederea pe care ar fi trebuit să o aibă în Domnul? Ce ne spune acest lucru despre Avram? Dar despre om în general? Credeţi că această cerere a afectat relaţia lui cu Sara? De ce totuşi ea a ascultat de un astfel de sfat?  
 
  1. Credincioşia lui Dumnezeu şi necredinţa omului  
 
1. Cum reacţionează Domnul la necredinţa noastră? Ne abandonează sau încearcă să ne reasigure de prezenţa Sa şi de purtarea Sa de grijă pentru vieţile noastre? Exemple concrete.  
 
A. Prima reînnoire a făgăduinţei  
2. Ce putem să afirmăm despre bunătatea lui Dumnezeu aşa cum citim în Geneza 13:14 -15 "Domnul a zis lui Avram, după ce s-a despărţit Lot de el: Ridică-ţi ochii, şi, din locul în care eşti, priveşte spre miazănoapte şi spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus; 15 căci toată ţara pe care o vezi, ţi-o dau ţie şi seminţei tale în veac." Oare Domnul nu ştia că Avram era înclinat către compromis? Cum se explică această perseverenţă a lui Dumnezeu?  
3. Cum a fost completată făgăduinţa anterior menţionată, aşa cum citim în versetul 16 "Îţi voi face sămânţa ca pulberea pământului de mare; aşa că, dacă poate număra cineva pulberea pământului, şi sămânţa ta va putea să fie numărată."? De ce era necesară reafirmarea acestei promisiuni? Exista oare pericolul ca Avram şi soţia lui să "uite" ceea ce Domnul a spus?  
 
B. A doua reînnoire a făgăduinţei  
4. Ce reproş îi face Avram lui Dumnezeu într-o altă ocazie, aşa cum citim în Geneza 15: 3 "Şi Avram a zis: Iată că nu mi-ai dat sămânţă, şi slujitorul născut în casa mea va fi moştenitorul meu."? Aceste cuvinte, totuşi, nu exprimau nemulţumire? Credeţi că şi Sara gândea la fel?  
5. Cum înţelegem răspunsul din versetele 4 -5 "Atunci Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: Nu el va fi moştenitorul tău, ci cel ce va ieşi din tine, acela va fi moştenitorul tău. 5 Şi, după ce l-a dus afară, i-a zis: Uită-te spre cer, şi numără stelele, dacă poţi să le numeri. Şi i-a zis: Aşa va fi sămânţa ta."? Era uşor sau greu de crezut ceea ce afirma Domnul? În ce mod lucrurile mari făcute de Dumnezeu sunt o garanţie pentru lucrurile aparent mici de care avem nevoie pentru susţinerea zilnică a vieţilor noastre?  
6. Vă place reacţia lui Avram din versetul 6 "Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire."? Ce înseamnă de fapt "neprihănirea"? Care este relaţia acesteia cu credinţa (încrederea) în Dumnezeu?  
 
C. Necredinţa în făgăduinţă  
7. Ce părere aveţi acum despre ceea ce stă scris în Geneza 16:1 -2 "Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar. 2 Şi Sarai a zis lui Avram: Iată, Domnul m-a făcut stearpă; intră, te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de la ea. Avram a ascultat cele spuse de Sarai."? De ce acest plan venea în contradicţie cu făgăduinţa divină? În fond lui Avram i se promisese un fiu, nu neapărat şi lui Sara, corect?  
8. Care a fost derularea istoriei aşa cum citim în versetele 3 - 4 "Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe Egipteanca Agar, roaba ei, şi a dat-o de nevastă bărbatului său Avram, după ce Avram locuise ca străin zece ani în ţara Canaan. 4 El a intrat la Agar, şi ea a rămas însărcinată. Când s-a văzut ea însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpâna sa."? Cum de s-a ajuns într-o astfel de situaţie? De unde provenea această teamă a lui Avram şi Sara că vor rămâne fără copii, în ciuda celor trei făgăduinţe explicite ale lui Dumnezeu?  
 
 
  1. Credincioşia lui Dumnezeu şi temerea de om  
 
1. De ce ne este teamă de oameni? De ce avem tendinţa de a lăsa să ni se clatine credinţa în faţa posibilelor ameninţări din partea celorlalţi? Exemple concrete.  
 
A. A treia reînnoire a făgăduinţei  
2. Cu tot eşecul lamentabil al credinţei lui Avram şi Sara, totuşi ce a făcut Domnul în continuare aşa cum citim în Geneza 17:15 "Dumnezeu a zis lui Avraam: Să nu mai chemi Sarai pe nevasta ta Sarai; ci numele ei să fie Sara."? De ce au fost schimbate numele celor doi? Oare Domnul a ignorat necredinţa lor? Cum explicăm această perseverenţă a Sa?  
3. Ce onoare avea rezervată Domnul pentru Sara aşa cum este scris în versetul 16 "Eu o voi binecuvânta, şi îţi voi da un fiu din ea; da, o voi binecuvânta, şi ea va fi mama unor neamuri întregi; chiar împăraţi de noroade vor ieşi din ea."? Ce înseamnă să aştepţi cu credinţă şi în "tăcere" (adică fără acţiuni nechibzuite) împlinirea făgăduinţelor lui Dumnezeu?  
 
B. A patra reînnoire a făgăduinţei  
4. În altă ocazie, Domnul a vorbit din nou lui Avram şi Sara aşa cum citim la Geneza 18: 10 "… La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce negreşit la tine; şi iată că Sara, nevasta ta, va avea un fiu. Sara asculta la uşa cortului, care era înapoia lui. … Sara a râs în sine ..". Cum se explică necredinţa lui Sara, deşi au fost patru reînnoiri explicite ale făgăduinţei de la început? De ce Avraam şi Sara nu puteau crede Cuvântul lui Dumnezeu?  
5. Cum a reacţionat Domnul la aceste cuvinte? Să citim versetele 13 - 15 "Domnul a zis lui Avraam: Pentru ce a râs Sara, zicând: Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sunt bătrână? 14 Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, şi Sara va avea un fiu. 15 Sara a tăgăduit, şi a zis: N-am râs. Căci i-a fost frică. Dar El a zis: Ba da, ai râs."? Nu este stranie această tendinţă de a minţi pe Dumnezeu?  
 
C. Din nou frica de om  
6. Am putea crede că Avraam se vindecase de obiceiul de a minţi pe ceilalţi şi de a nu se încrede în Domnul. Totuşi ce citim că s-a întâmplat mai departe aşa cum stă scris în Geneza 20: 1 -2 "Avraam a plecat de acolo în ţara de miazăzi, s-a aşezat între Cades şi Şur, şi a locuit ca străin în Gherar. 2 Avraam zicea despre Sara, nevasta sa: Este sora mea! S-a temut să spună că este nevasta sa, ca să nu-l omoare oamenii din cetate din pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarei, a trimis şi a luat pe Sara."? Cum era iarăşi posibil ca Avraam să dovedească aceeaşi necredinţă ca la început, deşi acum avea o bogată experienţă a descoperirii divine?  
 
 
 
  1. Împlinirea făgăduinţei şi izgonirea lui Agar  
 
1. Îşi împlineşte Dumnezeu făgăduinţele? Dar ce se întâmplă atunci când împlinirea se produce într-un timp dincolo de orizontul aşteptărilor noastre? Cum putem să ne menţinem credinţa vie? Exemple concrete.  
 
A. Împlinirea făgăduinţei  
2. Cum s-a împlinit făgăduinţa pe care Domnul a făcut-o lui Avraam cu privire la un moştenitor? Să citim Geneza 21: 1-2 "Domnul Şi-a adus aminte de cele ce spusese Sarei, şi Domnul a împlinit faţă de Sara ce făgăduise. 2 Sara a rămas însărcinată, şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea hotărâtă, despre care-i vorbise Dumnezeu.". Credeţi că această experienţă a condus la maturizarea spirituală a lui Avraam şi Sara?  
3. De ce acest nume (Isaac = "cel care a râs") a ajuns să fie numele copilului făgăduinţei aşa cum citim la versetul 3 "Avraam a pus fiului său nou născut, pe care i-l născuse Sara, numele Isaac."? Ce a semnificat acest râs al celor doi soţi? Credinţă, necredinţă sau o credinţă amestecată cu îndoială, în care trebuie să îţi iei măsuri de "rezervă" atunci când Domnul "uită" să împlinească ceea ce a promis?  
 
B. Izgonirea lui Agar  
4. Să vedem acum un alt gen de râs, batjocoritor de data aceasta, aşa cum citim în Geneza 21: 9 "Sara a văzut râzând pe fiul pe care-l născuse lui Avraam Egipteanca Agar."? Care era primejdia care venea asupra lui Isaac? Credeţi că fiul lui Agar ar fi stat fără să facă nimic pe măsură ce creştea?  
5. Să citim versetele 10-12 "Şi Sara a zis lui Avraam: Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei; căci fiul roabei acesteia nu va moşteni împreună cu fiul meu, cu Isaac. Cuvintele acestea n-au plăcut deloc lui Avraam, din pricina fiului său. 12 Dar Dumnezeu a zis lui Avraam: Să nu te mâhneşti de cuvintele acestea, din pricina copilului şi din pricina roabei tale: fă Sarei tot ce-ţi cere; căci numai din Isaac va ieşi o sămânţă, care va purta cu adevărat numele tău.". Până la urmă de ce era necesar ca acest copil al necredinţei să fie alungat împreună cu mama lui? Cine era până la urmă vinovat de tot ce se întâmplase?  
6. În concluzie, au reuşit Avraam şi Sara să urmeze până la urmă calea lui Dumnezeu în ciuda căderilor repetate? Ce rol a jucat această perseverenţă a Domnului de a reasigura făgăduinţele Sale în ciuda celor mai clare dovezi de necredinţă? Nu cumva această perseverenţă (credincioşie) a Sa, este cea care creează în cele din urmă credinţă şi ascultare în vieţile noastre?  
 
 
Referinţă Bibliografică:
Avraam si Sara / Octavian Lupu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 6, Anul I, 06 ianuarie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Lupu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Octavian Lupu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!