Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poeme > Pitoresc > Mobil |   


Autor: Valeria Iacob Tamaş         Publicat în: Ediţia nr. 219 din 07 august 2011        Toate Articolele Autorului

Autostrada copilăriei

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 

Dii căluţule, dii,dii

Dii căluţule dii, dii,
Peste munţi, peste câmpii
Peste dealuri şi vâlcele
În triluri de păsărele.

Dii călut , la drum porneşte
Printr-o lume de poveste,
Fân ţi-oi da şi ţi-oi da apă
Să străbatem ţara toată.

Amândoi suntem aici
În ogradă la bunici,
Pe unde-o să colindăm
Putem numai să visăm.

Nechezi vesel, te ştiu eu
Poftă ai de joc mereu.
Suntem mici, viaţa-i frumoasă,
Nici o grijă nu ne-apasă. 

 

Ziua bună! 

 

Bună dimineaţa soare
Te reverşi peste ogoare
Trezind dintre rămurele
Adormite păsărele.

Ziuă, bună dimineaţa!
Florilor luminezi faţa,
Soarele în ziua nouă-şi
Scaldă razele în rouă.

Ziua bună tuturor,
Păsări, fluturaşilor,
Urşi şi lupi, vulpi şi mistreţi,
Vouă fete şi băieţi. 


Căţeluşul 

Patru labe şi-un botic
Ce plânge după lăptic;
O codiţă jucăuşă
Şi o mutriţă ghiduşă.

Că-i căţel adevărat
Recunoşti după lătrat;
Cum mă vede deodată
Poftă mare-are de joacă.

Prieteni suntem cum vezi bine
Toată ziua-i după mine,
Tare-i place îmbăiat
Şi curat şi periat.

Educat, cum vrei să fie,
Mănâncă din farfurie!
Deşi sunt doar atâtica
Pentru el, eu sunt mămica.

Timpul cu mine-şi petrece,
Nici nu simt cum ziua trece!
Peste fapta rea sau bună
Noi doi trecem împreună.

Hei, ce o luaşi la fugă,
Nu-i bau-bau, este o umbră!
Să creşti vreau mai mare-un pic
Teamă să n-ai de de nimic. 

 

Toamna 

 

Vară unde ai plecat
Şi cu tine ai luat
Şi le-ai dus în lumea largă
Frunze şi flori laolaltă.
 

Ne-ai lăsat toamna pe cap
Ce nucii a scuturat
A golit merii şi prunii
Doar păianjenii ţes funii.

Dus e şirul de cocori
Pe cer ai lăsat doar nori
Bâr,bâr, bâr ce frig se face,
Pun pe mine trei cojoace!

Ai plecat, ţi s-a şters urma
Şi de-atunci plouă întruna
În pomii goi pe crenguţe
Plâng întruna vrăbiuţe.

Vremea-i ca să închid uşa
Şi să mă joc cu păpuşa
Până-n dalba primăvară
Când iar voi fugi pe-afară. 

 

Micul gospodar 

 

Cu o cretă-mi fac ogor,
Apoi îmi iau un tractor
Du-du-du în lung şi-n lat
La arat şi la grăpat.

Oh, cât am trudit săracul,
E pământul ca şi macul
Acum ce mai calea-valea
Pregătesc semănătoarea .

Pic-pic-pic cade sămânţa,
Sunt eu mic, da-mi dau silinţa,
Uite că se lasă-amurgul
Dau iute cu tăvălugul.

Grâul o sa crească mare,
Pentru vara viitoare
Şi-am să pun pâine gustoasă
La toţi copiii pe masă. 

 

Ciupercuţa 

 

S-a ivit ca din senin
Albă, mare, pe cărare,
Ca să apere de soare
Melcul, pe-o frunză dormind.

Umbreluţă minunată
Păpuşica mea te-ar vrea,
De te-aş rupe, fapta rea
Şi-ar primi pe loc răsplată .

Prietene vom fi de-acum
Ne vom juca în poiană
Până-ntr-un târziu de toamnă
Când ne-om lua rămas bun. 

 

Cireşul 

Trei cireşe sunt pe ram
Şase ochişori la geam
Un graur însă socoate
Că i se cuvin lui toate.

Dar pe uşă cătinel
Intră dragul de bunel
Ce ascunde-n pălărie ?
Dulci cireşe, ce-mi plac mie!

Şase ochi şi trei guriţe
Rup acum de pe codiţe
Cireşele delicioase
Mari şi roşii şi frumoase. 

 

Graurul le-a terminat 

Noi, de-abia ne-am apucat. 

Chiar mi-e milă zău de el, 

Ce rău e să n-ai bunel! 

 

Motănel 

 

Am un motănel tărcat,
Se laudă că-i curat.
Pisoiaş micuţ, mă minţi!
O mustaţ’-ai între dinţi.
L-ai minţit pe şoricel,
Că vrei să te joci cu el.
L-ai scos din gaura lui,
Promiţându-i c-ai să-l pui
Mai mare peste cămară
Şi-ai să-l hrăneşti pân` la vară.
Credul, fără minte multă
A ajuns la tine-n burtă.
Chiar de ţi-e curată laba,
Tare murdară e treaba! 

 

Cântecelul 

 

Cantă-o mierlă-n poieniţă
O îngână o fetiţă
Soarele în ziua nouă
Se scaldă-n boabe de rouă.
 

Mierlă mică jucăuşă
Am s-o-nvăţ pe-a mea păpuşă
Sper să nu îţi pară rău
Mândru cântecelul tău. 

Pisicuţele tărcate


Dorm cuminţi după cuptor
Pisicuţele tărcate,
De pisică alintate
Sunt în lumea viselor.

În leagăn un copilaş
Dezmierdat de mama lui
Râde-n lumea somnului
Lăudat de îngeraş. 

 

 

25.Râma


Cine-i în zori pe cărare ?
Doamna râmă, la plimbare ! 

În rochiţă de mătasă 

Ea se plimbă graţioasă ! 


Ionuţ, pescar înrăit 

O luă la pescuit! 

Povestea cum se sfârşeşte ? 

Am servit la cină, peşte!
 

Pisicuţele 

 

Cum afară-i frig vârtos,
Stau şi moţăie în coş
Cinci pisicuţe tigrate,
De copilaşi adorate.

Cum le este foame-un pic
Le şi torn puţin lăptic,
Iar când poftă au de joacă,
A lor este casa toată.

Când în jos şi când în sus,
Trag şoriceii de plus,
Dar de cel adevărat,
Vă spun drept, s-au speriat.

Acum aşteaptă cuminti
Până când mă spăl pe dinţi,
Că apoi mai dăm o tură
De-alergat prin bătătură. 

 

Răţuştele 

 

Două raţe şugubete
Vor la şcoală, să înveţe!
Bine dragelor, veniţi,
Vă învăţ ca să citiţi!
Zice dascălul din sat
Privindu-le cam mirat.
Parcurgând abecedarul
Îl cuprinse însă-amarul
Că la orice întrebare
Măcăiau în gura mare.
Dascălul e necăjit
Crede că nu ştiu nimic.
Stăpân fiind, vreau să le-ajut,
Mă ofer să îi traduc.
Cum răţuştele-s istete
Carneţelu-i plin de zece. 

 

Cărticica cea isteaţă 

 

Cărticică am, isteaţă!
Să citesc, să scriu, mă-nvaţă.
Literele, ia aminte!
Se adună în cuvinte.
Cu ele până deseară
Mamei scriu poezioară,
Să îi spun că o iubesc
Şi când mare am să cresc,
Vrednic om voi fi de bine,
Să fie mândră de mine.
Am crezut că e usor,
Dar văd că n-am deloc spor.
Of ,of of, încă sunt mic
S-o mulţumi c-un pupic ? 

 

De-ale toamnei 

 

 

Şiruri, şiruri trec cocorii, 

Mic e muntele din zare, 

Păsările migratoare 

Punte fac pe largul zării. 

Nimeni nu mai e-n livadă, 

Abureşte-n câmp ogorul, 

Bobul mic sub glii trudeşte, 

Să-şi ridice capuşorul. 

Râul noaptea-i plin de stele; 

Ziua pare de mărgean 

Şi grăbind către ocean 

Poartă gândurile mele. 

Scuturate flori de măr 

Sunt căzute în uitare, 

Mere roşii fac cărare 

Către fânul cel din pod. 

Pere-mprăştie mireasma 

Printre boabe aurii, 

Mama duce-n casă cazna 

Printre veselii copii. 

 

Prin cuptoare pâinea creşte, 

Se rumenesc cozonacii, 

Trece-un an, urmează alţii 

Până caierul sfârşeşte. 

Sună-n vale clopoţelul, 

Pe drumeag trec rând voinicii, 

Mărişori, mărunţi, mai micii, 

Toţi cărându-şi ghiozdănelul. 

De pe gard cioara priveşte 

Stând alăturea de pui  

I-ar înscrie -‘n clasa-‘ntâi, 

Dar şcoala de ciori lipseşte. 

Râde-n gard o vrăbiuţă 

Sporindu-i mai mult amarul, 

Eu încep abecedarul 

Cu stăpâna cea micuţă. 

 

Brăduleţu

 

A apărut din senin,
M-am cam şi mirat puţin,
Cum el singur, din pădure,
O porni in lume, aiure.

Deşi cam pipernicit,
Eu pe loc l-am îndrăgit,
Prieten mi-e acum de preţ
Mititelul brăduleţ.

Creşte-ncet, chiar lângă poartă,
Azi o palmă, mâini şi-ailaltă.
Mă bucur că de Crăciun,
Am un glob unde să pun!

Când o fi mai măricel,
Multe globuri pun în el
Şi-o lumină-acolo sus,
Să-l iubeasca şi Iisus. 

 

 

38.O plimbare cu balonul 

 

 

Gata mingea şi şotronul,
Vreau plimbare cu balonul !
Cât mai aproape de nor,
Vreau ca pasărea să zbor.

M-am săturat de păpuşi,
De poveşti cu lupi , cu urşi,
Să trăiesc aş vrea o dată
Aventur’-adevarată.

Să mă plimbe printre stele,
Peste munţi , peste vâlcele
Şi sa trec alene-n zbor
Deasupra unui vapor.

Eu sunt gata de plecare,
Mare bucurie, mare !
Nu mă-nălţai nici de-un cot,
Că balonul facu poc!

Tot în poală la bunica
Îmi voi sfârşi ziulica,
Sub al poveştilor miez
Închid ochii şi visez. 

 

39 .Ursuleţul 

Am un prieten, ştie-orcine,
Mititel şi el, ca mine.
Nu ştiu însă cum se face,
Mierea l’-amândoi ne place.

El însă e mai sfios,
Sau poate mai mofturos,
Sau mestecă-ncetinel,
Ori mănâncă singurel.

Îi dau zmeură şi mure
Şi afine din pădure,
Îl imbii, el însă tace,
Şi supărat se preface.

Cel mai mult la el imi place
Că nu-i e frică de ace;
La doctor când dau de greu,
O vrea acu-n locul meu?  

42.Nuşa 

 

O fântână sapă Nuşa 

Şi legănând căldăruşa 

Vrea s-aduca din izvor 

Apa, în ograda lor. 

Însă soarele de vară 

O goleşte până-n seară. 

Acu-şi bate căpuşorul, 

N-o putea muta izvorul? 

 

Bondarul 

 

E negru, burduhănos, 

Dar mie-mi pare frumos, 

Că e foarte grijuliu, 

Îmi este prieten şi-o ştiu. 

Zburând tot din floare-n floare 

El face polenizare, 

Cine-n toamnă-s bucuroşii 

Mâncători de mere roşii? 

Şi-n grădină la bunica 

Unde vede floricica 

Trece iute ca şi trenul 

Stârnind în aer polenul. 

După bondarul isteţ 

Eu voi strânge-n coşuleţ 

Rosii, castraveti , ardei, 

Dolofanii dovlecei. 

Fără ajutorul lui 

Eu mi-aş pune pofta-n cui. 

Zum, zum, zum, întreaga vară, 

Face plinul la cămară! 

 

Albina 

 

 

O văd zilnic în stupină 

Pe hărnicuţa albină. 

O porneşte de prin zori, 

Miere s-adune din flori. 

Când voi creşte vreau aşa 

Harnică să fiu ca ea. 

Râde mama şi nu crede, 

Dar cum cresc, încet, se vede! 

 

 

 

Zambilele 

 

 

Au căzut sigur din cer
Pe un fir de iarbă verde
Picături din efemer,
Mici, de nici nu-ţi vine a crede.

Cupe mici şi parfumate
De la soare iau sclipici,
Fluturi cu-aripi colorate
Se aşează drept arnici.

Când le văd, râzând copii,
Dau năvală la răzor,
Sar într-un picior, zglobii,
Flori, ducând măicuţei lor. 

 

Fulguleţ 

 

Fulgulet cel îndrăzneţ
A pornit în lumea mare
Singuratic, pe cărare;
Ce vă spun, n-o să credeţi ! nu o

Prieteni mii din lumea mare
I-au ieşit veseli în cale.
Mici şi veseli, ce să facă!
S-au pus cu toţii pe joacă. 

 

 

 

Cocoşeii înfumuraţi 

 

Un cocoş cu cresta mare
Şi unul cu moţ, îmi pare,
Nu se hotărau de fel
Care este cel mai cel. 

Se-apucară la bătaie,
Pene zboară, hărmălaie,
Ciupituri, vărsări de sânge, 

Mama, cloşca stă şi plânge.

-Staţi copii nu vă certaţi,
Aţi uitat că sunteţi fraţi?
Ia lăsaţi, mândria-n pace
Şi cădeţi cuminţi, la pace!

Puişorii n-ascultau,
Lupta nu încetineau;
Ochii scoşi şi aripi rupte,
Penele zburau prin curte.

Veni un vultur în zbor
Pe post de-’mpăciuitor;
Şi-au ajuns în cuibul lui,
Drept mâncare pentru pui. 

 

Puicuţa albă 


E-o puicuţă ca oricare,
Fugind prin ograda mare;
Tot mâncând neîntrerupt,
Iute mare a crescut.

Are penele lucioase,
Moi, de parcă-s de mătase
Şi cu mintea-i de găină
Se şi vede manechină.

Ne priveşte-nfumurată,
Vrea să fie admirată!
Un vulpoi chiar i-a promis
Că are s-o facă Miss.

Nu am de unde să ştiu
De-a ajuns, într-un târziu,
Dinspre coteţ spre poiene
Am văzut, în şir, doar pene! 

 

Cloşca 



Bombăneşte supărată
Cloşca, că nu-i ascultată,
C-are-n custodia ei
Pui pistriţi şi bobocei.

Opt răţuste mici,zglobii,
Dornice de nebunii;
De pe-o parte pe cealaltă,
Şir fac mereu peste baltă.

Cloşca-i strigă supărată,
Frică-i este că se-neacă,
Dar ei strigă mac-mac-mac!
Noi bairam facem pe lac.

Un puişor mai moţat
Vrea şi el, dar , cloşca, pac!
L-a şi prins de moţisor
Şi-acum îl ceartă de zor.

Pui neascultător ce eşti,
Tu nu ştii ca să pluteşti!
Tu nu vezi că-i apa mare
Şi n-ai labe la picioare?

Tot privindu-şi frăţiorii,
Întristaţi sunt puişorii;
Acum ştiu că nu se poate
Vreodată să înoate.

Însă-n vis luna pătrunde
Şi le face-n dar o punte;
Şi-acum trec voioşi pe ea
Tot sărind din stea în stea. 

 

Vara la bunici 

 

Şcoala-i gata, of, ce bine! 

Cine-i mai vesel ca mine? 

Doar cât să pocnesti din bici, 

Am şi plecat la bunici. 

Mere coapte în livadă, 

Zmeură ce stă să cadă, 

Mure negre şi afine, 

Ziceti-mi, e rău, sau bine? 

Câmpul geme iar de floare, 

Ce miresme-mbătătoare! 

În ciubote şi catrinţi, 

Trec furnici în rând cuminţi. 

Pistruiate şi confuze, 

Văd şi două buburuze 

Cu-aripioare de mătase, 

Trec în zbor prin faţa noastră. 

Zarvă mare e în crâng, 

Păsărele-aici se strâng, 

Ascunse de rămurele 

Trag cu ochii prin perdele 

 

Ce să fie, ce să vie? 

Semn este de sindrofie ! 

Ochii mari fac şi eu roată. 

Norocul bat-o s-o bată! 

Miresuţă-i în câmpie 

Ingenua păpădie. 

Diamante o îmbracă, 

Zeci de mii de stropi de apă. 

Nuntăşite sânzâiene 

Albăstrite şi mirene. 

Doi arici ce-n crâng fac veacul 

Se dădeau de-a berbeleacul. 

Tot trăgându-şi pantalonii, 

Făceau veseli pe bufonii. 

Maestră, ciocănitoarea 

A golit pe loc cărarea 

Cioc-cioc –cioc făcea-n copaci, 

Drumul liber să îl faci ! 

Domnişoare de onoare, 

Două stele călătoare. 

Se întrec în armonii 

Talentate ciocârlii. 

Greieraşul din vioară 

Cânta vals, mai înspre seară. 

Mâncare e din belşug, 

Zmeură ce dă în pârg, 

Mura neagră cum dă bine, 

Tufe pline de afine, 

Ce să spun chiuitori 

Se puseră vreo trei ciori, 

Steaguri fluturau pe ciuturi 

Trei cohorte mari de fluturi, 

Un bondar a vin duhnind, 

Trecea aghezmuind. 

Vreo trei raţe dolofoane 

Învârteau la patefoane; 

Cinci gânsaci gălăgioşi 

Îi serveau cu caltaboşi. 

Mare nuntă , cu mult sârg, 

Haideţi, măi copii, în crâng! 

Mirele e de rang mare 

Cu fireturi sclipitoare. 

A venit de peste-ocean, 

La volanul de Mertan, 

Venit chiar din Rio Bravo 

Un gândac de Colorado. 

 

Cel mai curat motănel 

 

Vă spun drept, nu mint defel,
Cel mai curat motanel
Stă chiar pe străduţa noastră;
Îl văd zilnic pe fereastră.

Dimineaţa, când se scoală,
Cu limbuţa el se spală,
Blana să-i fie frumoasă,
Curată şi mătăsoasă.

Pe alei umblă uşor ,
Parcă e un norişor,
Alb, pufos şi miorlăit,
Mi-e drag, fiindcă-i ingrijit!

Îl mai cert, e-adevărat,
Când vreo vrabie pe gard,
Ciripind, îl necăjeşte
Şi-o prinde şi-o jumuleşte.

Şi arată într-un hal,
De parc’-ar fi canibal,
Dar nici nu sfârşesc cu cearta,
Că-i la loc curăţel gata.

Motănel, dar nu-i frumos
Să fii rău şi arţăgos.
Nu era cum crezi tu, bună,
Şicane-mi făcea de-o lună.

Nu i-aş fi făcut nimic,
Dar îmi chiorăia burtica.
C-am fost rău, iertare-i cer
Îngeraşului din cer.

Eu pe loc l-am şi crezut,
Doar amici suntem demult.
Dar totuşi atentă sunt
Să se ţină de cuvânt. 

 

Stăpânul curţii 

 

Glu-glu-glu, infuriate,
E curcanul pe-nserat,
Fiindcă ii veni brusc cheful
Să fie-n ogradă şeful.

Dar te pui cu cele mici,
Raţe, gâşte, bibilici,
De stăpână adorate
Şi de copii răsfăţate?

Dar de unde, nici tocmeală!
Pune-ţi pofta-n cui amice,
Ceata de găini pitice
Sfat ţin, chiar să-l dea afară!

Trei cocoşi împintenaţi
S-au ales singuri juraţi,
Şi se scarpină în frunte,
Cum să facă pace-n curte.
 

Însă lumea se agită
Cloşca-şi ţine sub aripă
Puişorii, grijulie,
Vremuri grele par să vie.

Curcanu’-ncăpăţânat,
La bătaie s-a dedat;
De război aprinzând torţa,
Să se impună cu forţa.

Pene, ţipete, bătaie,
Sângele curge şiroaie.
Fug răniţii, ies din luptă,
Bătălia fuse cruntă.

Râd acum de nu mai pot
Din desişuri trei vulpoi:
-Las’ că facem pace noi,
Zic lingându-se pe bot!

Să-l luăm pe cel mai tare,
Rămaşi fără apărare,
Spun în gândul lor flămand,
I-om manca pe toţi, pe rând!

Nu puteau să uite seara
Când curcanul dând cu gheara
Pe post de apărător,
I-a lăsat de un ochi, chior. 

Când se treziră în zori,
De curcan, printre poiene,
Mai erau câteva pene,
Spre tristeţea tuturor.

Dacă ne aveam ca fraţii,
Spun acum împricinaţii;
Puteam să îi dăm de veste
Că vulpoiul ne pândeşte.

Dar din fundul de ogradă,
Cine vine cătrănit!?
Biet curcanul, fără coadă,
Sângerând şi jumulit.

Lătrând, vine-n urmă Azor.
Drept să spun, cred ca îl ceartă
Şi curcanul moţu-şi pleacă.
În faţă la-nvingător.

Jumătate de ureche
Îşi pierdu viteazu-n lupte,
Ninja e fără pereche
Şi singur stăpân pe curte! 

 

Rândunica 

 

Pe o margine de ram, 

Rândunica stă la geam. 

Ea pe limba ei vorbeşte 

Şi-nţeleg că-mi mulţumeşte. 

 

Când tâlharul de motan, 

Pofticios şi cam mârlan, 

A dat iama între pui, 

Ei au fost în grija cui? 

 

Eu am fost şi mă mândresc, 

I-am păzit fiindcă-i iubesc; 

La bunici, ei vara toată 

Mi-au fost prietenii de joacă. 

 

Toamna vine , graba-i mare, 

Ei sunt gata de plecare, 

Drumu-i lung şi îmi e frică 

Pentru biata rândunică. 

 

Du-te dragă sănătoasă 

Şi să te întorci voioasă! 

Cuibul lasă-n grija mea, 

Eu cu drag te-oi aştepta! 

 

Cum se pierde printre brazi, 

Lacrimi îmi curg pe obraz. 

Trist, mă rog la Dumnezeu 

S-o-ajute de i-o fi greu. 

 

Fluturele 

Îngerul, care pictează florile, 

A vărsat din greşeală culorile. 

Fluturele,care trecea din întâmplare, 

S-a umplut pe loc de culoare. 

 

Peste câmpii zburând zile de-arandul, 

La-ntrecere se ia prieteneşte cu vântul. 

Uneori se odinheşte şi unde opreşte, 

O poveste, în dar, floarea primeste! 

 

O ştiu treaba asta şi eu mai demult, 

Cand îl văd, iute, în iarbă mă culc, 

Şi apoi de poveşti îmi stâmpără setea, 

El crede că dorm, cand trag cu urechea! 

 

Să vă spun o poveste să nu v-aşteptaţi, 

Staţi-i în drum şi cuminţi, ascultaţi, 

Cum da din aripi şi la ureche-i şopteşte 

Florii iubite, cea mai frumoasă poveste. 

 

Şi ea îl ascultă fluturând graţioasă 

Rochia din cea mai frumoasă mătasă. 

E trist cand idila la o vreme sfârşeste,
Floarea de dor şi-aşteptare, se ofileşte! 

 

Şi-atunci ,fără veste ,se-nchid ferestrele, 

Vara îsi fură înapoi toate poveştile. 

Rămânem cu toţii în lung’-aşteptare, 

Până când, altă floare, radioasă răsare! 

 

Creioanele colorate 

 

Prietene adevărate, 

Am creioane colorate! 

Pentru fiecare floare, 

Eu găsesc câte-o culoare. 

 

Albă pentru dalbul crin, 

Pentru mac, roşu carmin, 

Galben pentru păpădie, 

Verde pentru frunza vie, 

 

Negru am pentru bondar, 

Murdărel ca şi-un hornar. 

Pentru căpriţa tărcată - 

Alb şi negru deodata. 

 

Of, şi-acum am obosit, 

Fiindcă toamna a venit. 

Frunza ruginită-n vie 

E de-acuma cafenie. 

 

Padurea, îmi spune mama, 

Este toamna ca arama. 

Mică sunt şi tot invat, 

Vă spun drept, nu mă răsfăţ! 

 

Din frunziş iese discretă 

O brânduşă violetă. 

Când mă uit la curcubeu 

Mă încurc, e foarte greu! 

 

Abia-aştept să mă fac mare, 

Ca să ştiu orice culoare. 

 

Balonul 

 

 

Un balon mi-a cumpărat 

Bunicul şi-s supărat - 

Roşu era şi uşor, 

Vântul îl lua în zbor. 

 

Toată ziua ne-am jucat, 

Prin curte am alergat, 

Dar când ne-am oprit din joc 

A făcut deodată, poc! 

 

63.Zmeul 

 

În ţara poveştilor ( cele scrise pe hartie), 

Într-o zi, din galaxie, a sosit leu paraleu, 

Din mătase şi lipici şi legat cu sfoară,-un zmeu. 

S-a-nălţat până la cer, coama-şi flutura în vânt, 

El în cer, noi pe pământ , veselie-n cartier! 

A trecut vara-ntr-o joacă şi acum ce să mă fac, 

De mâine începe şcoala, de-aia sunt trist şi posac. 

 

 

Concertul din luncă 

 

 

La pian, un cintezoi, 

Sare pe clape vioi! 

Doua ciori langa ponton 

Caraie intr-un trombon. 

Trei sturzi pe o creanga-nalta 

Sustin un concert de harpa. 

Patru tinere egrete 

Sufla de zor in trompete. 

Cinci presuri in crang fac larma, 

Dau examenul la goarna. 

Sase mierle dau din buza, 

Se-ntrec la cantat din frunza. 

Sapte vrabii pe balcon 

Se bat pe-ntr-un xilofon. 

Opt grauri in papusoi 

Canta veseli la oboi. 

Noua ciocarlii istete 

Vor vioara sa invete. 

Zece fluturasi de mai 

Cu vantul se-ntrec, la nai. 

Ce noroc pe pielea lor, 

Sa ma aiba profesor ! 

Cum nimeni nu le intrece, 

Primesc toate nota zece! 

 

Trotinetele la start! 

 

Fetiţe şi băieţei, 

Dornici astăzi de mişcare ; 

În parc, pe aleea mare, 

E-ntrecere, dragii mei! 

Zarvă mare la plecare, 

Cu emoţii stau bunicii. 

Cocoşei se dau piticii, 

Nimic nu e nou sub soare! 

Pe alături fuge-Azor 

Care trece iute-n frunte 

Şi fără de vorbe multe, 

Se dă drept câştigător. 

Acu face pe vedeta, 

Latră şi ghiduşii face, 

Azorel, lasă-ne-n pace, 

Îţi lipseşte trotineta! 

Finişul, de-aplaudat! 

Este multă bucurie; 

Adi ,Gigi si Ilie 

Premiile şi le-împart. 

 

Manechinele 

 

 

Două vrăbii şugubeţe,
Devenind foarte-ndrăzneţe
Şi văzând c-arată bine,
Să dădeau drept manechine.

Şi băteau prin urbe toba,
Că au pasiune moda.
Dar puse pe lăudat,
De primejdii au uitat!

Despre vrăbii cu dichis,
Pot doar să vă spun precis
Că motanul casei noastre, 

Zice că au fost gustoase. 

 

Mingea 

 

Cu buline , cred c-o ştii , 

Îndrăgită-i de copii ! 

De cu zori şi până-n seară, 

Prin curte sare sprinţară. 

Râd copii şi-o aleargă, 

Grija au să nu o spargă; 

Mingea, prietena ghiduşă, 

Este mereu jucăuşă. 

Pe noroi sau pe zăpadă, 

Frică n-are c-o să cadă. 

Nu face mofturi deloc, 

E mereu gata de joc! 

 

Păpădia 

 

Ceru-i gri, de-atâta ploaie,
Ciorile sunt supărate
Raiduri fac până departe
Şi de foame se plâng toate.

Florile sunt ofilite,
În rochiţe maronii
Frunzele îşi fac chilii
Printre tufele zburlite.

Numai păpădiile,
Pe tăpşanul înverzit,
Îşi scot capul aurit,
Înflorind cu miile. 

Prietenii mei 

 

Bat cărarea spre bunica, 

Merg la Rica turturica, 

La căţelul Botoşel, 

Şi la iedul Micşunel. 

 

Ce grăbite trec pe-aici 

Hărnicuţele furnici! 

Cocoţat, stă pe gentuţă, 

Un fluture cu vestuţă. 

 

Zoresc pasul, lângă baltă 

Un brotac în apă saltă, 

Râd acum de întâmplare, 

Mi-o fi văzut umbra mare? 

 

Trebuie să îmi schimb planul, 

În cale-mi iese gâscanul 

Şi îl ştiu de astă vară, 

Că e pus pe chelfăneală. 

 

Pas, pas, pas, trec prin livadă, 

Curcile le văd grămadă 

Şi iar am de ce mă teme, 

Curcanu-i umflat în pene. 

 

Cât pe ce să fac iar ţuşti! 

Cand în drum iese Lăbuş 

Care, fără vorbă multă, 

Lătrând, vesel mă salută. 

 

Cu-aşa prieten gata, frica! 

Alergăm înspre bunica. 

Eu în urma, el în frunte, 

Greutăţile să-nfrunte. 

 

Să v-o spun, totuşi, pe-a dreaptă, 

Acu ştiu de ce m-aşteaptă, 

Fiindcă văd pe masa mare 

Copănaşe gălbioare. 

 

Prieteni suntem , aferim! 

Bine şi rău împărţim! 

Când bunica roboteşte, 

Împărţim carnea, frăţeşte. 

 

Ursuleţul 

 

Ursuletului de pluş,
M-am gândit să-i fac un duş,
L-am udat, l-am săpunit
Şi apoi l-am limpezit.

Vai, vai, vai de capul meu!
Nu pot să-l mai mişc de greu,
Hei, săriţi că nu-i de joacă,
Ursuleţul meu se-neaca! 

 

Irinuca 

 

Irinuca-i supărată,
Prin livadă umbla roată
Căutând pe-o rămurică
Un măr sau o pară mică.

Dar nimic , în van priveşti,
Ramuri goale doar găseşti;
De-un gând e preocupată
Şi-n casă intră deodată.

Şi pe foaia de hârtie,
Fructele in pomi le-nvie,
Mere, pere, stau în ramuri,
Păsărele fac tamtamuri.

Uite ici un iepuraş,
Roade-ncet un morcovaş,
I l-a dat în dar fetica,
Din răzor de la bunica.
 

Albiniţei, ca să zboare,
Tei i-a desenat, în floare,
Fluturilor, albăstrele
Şi păpădii mărunţele.

Furnicuţei, o cărare
I-a făcut pân la hambare,
Motănaşului rebel,
I-a desenat şoricel.

Toamna e cu frig şi brume,
Dar în casă vă pot spune
Că fetiţa mea trăieşte
În ce anotimp doreşte. 

Botoşel 

 

Am un căţel mititel,
Se numeşte Botoşel.
Dacă mă gândesc un pic,
Chiar atât este de mic.

Împreună ne jucăm,
Toată ziua alergăm
Şi când am de învăţat,
Prieten mi-e adevărat.

Lângă el citesc şi scriu,
Cânt , dansez, pâna tarziu
Şi el fără, vorbă multă,
Numai tace şi ascultă.

Studios şi el se-arată;
Mi-a lătrat poezia toată
Şi isteţ şi cuminţel
Bravo, bravo, Botoşel! 

 

 

Nouraş 


Nouraş, e-un băieţel
Ca şi tine, mititiel;
Hărăzit, ca să trăiască
Sus, pe bolta cea cerească.

Frăţiori, are-o grămadă,
Parcă-s bulgări de zăpadă
Şi chiar de nu-ţi vine-a crede,
Ei iubesc tot ce e verde.

Pe cerul întins ca marea
Se joacă cu stropitoarea,
Pentru plante însetate,
Apă dau, pe săturate.

Ieri era tristă cicoarea;
Azi, i-a trecut supărarea;
Macii roşii râd în soare
Fericiţi nevoie mare! 

Nouraş e hărnicel,
Ce ochi ageri are el!
Unde-i nevoie de apă,
Iute toarnă o găleată.

Se plimbă mânat de vânt
Spre-orice colţ de pe pământ,
Dăruind cu-ndestulare
Ploaia binefăcătoare.

Chiar de este-un pui de nor,
La toţi sare-n ajutor.
Fii şi tu atent şi harnic
Şi ca norişorul, darnic! 

 

Primăvara 


Peste văi usor coboară
Mult dorita primăvară,
La caleaşcă clopoţei
Are dalbii ghiocei.

Prin poiană, viorele,
Ierbii-i sunt la gât mărgele.
Pomii sub raze de soare
Deschid bobocii în floare.

Miei şi iezi sar pe răstoacă
Cu poftă mare de joacă.
De prin curţi ieşind pe rând
Bobocei pornesc spre crâng.

Sus e soare, jos e soare,
Păpădiile-s în floare;
Vesel tril de ciocârlie
Ne umple de bucurie.
 

Primăvară, primăvară,
Bine-ai revenit în ţară,
Numai datorită ţie
Râde bobul mic sub glie.

Înflorite-s la geam toate
Coloratele muşcate,
Cocori vin şi rândunele,
Să se bucure şi ele. 

 

Soarele 

 

Vara mă tot necăjeşte
Când amarnic străluceşte,
Şi ne umple de căldură,
Nu ţine cont de măsură!

Acu-i iarnă şi e frig,
Il privesc cum stă cârlig.
Scară de-aş avea, pe loc,
I-aş da cuşmă şi cojoc. 

 

Mica gospodină 

In grădină cu bunica
Mă joc toata ziulica.
Ea tot sapă şi pliveşte,
Eu doar o privesc, fireşte.
Am glumit, sunt hărnicuţă,
I-aduc apă în olcuţă.
Când de lucru oboseşte
Si-o clipă se odihneşte.
Până-n seară şade frate
Printre morcovi şi salate,
Pătrunjel , roşii, ardei,
Gulioare, dovlecei;
Fasole-are pe arac,
Colo-s măciulii de mac
Şi spanac şi conopidă
Plină sunt eu de obidă
Că de stratul meu cel mic
Nu s-a ales mai nimic.
-N-ai udat şi n-ai săpat ,
Bunicuţa m-a certat!
Trebuie să recunosc,
Buruieni sunt peste tot! 

Harnică fiind, pe dată,
Am pus mânuţa pe sapă
Şi-am săpat şi am plivit,
De n-a mai rămas nimic.
De o aşa gospodină,
Râd şi puii de găină.
Acu seamăn bob cu bob,
Ca să crească tot la loc.
Seară e şi-am obosit,
Toată ziua am muncit!
Spre casă merg ca furnica;
Cine-i sprintenă? Bunica! 

 

De ziua măicuţei mele 

 

De ziua măicuţei mele, 

Să-i dau cerul plin de stele? 

Mii de flori, sau numai una? 

Să-i dau soarele sau luna ? 

Pentru câte face ea 

Pe toate le-ar merita! 

Să aleg nu mi-este greu, 

Cel mai frumos dar sunt eu! 

 

 

Ghetuţele 

 

Două ghete supărate
Stau într-un colţ, aruncate.
Toată ziua-au alergat
Cu stăpânul la jucat.

Cum e seară şi-i târziu,
Ce să facă, nu mai ştiu,
De ghetuţele vecine,
Că-s murdare, li-e ruşine.

Au rugat un şoricel
Să le ajute niţel.
Ronţ, ronţ , ronţ a şi sărit
Si pe loc le-a curăţit.

Şi le-a tras mai spre cămară,
Ca să aibă pân’ la vară
Şi el, casă călduroasă
În iarna ce-o fi geroasă.

Dimineaţa, în zadar,
Le-ar fi vrut stăpânul iar.
Geaba plânge el acuş,
Ghetuţele nu-s şi nu-s. 

 

Batistuţa 

 

Zici că-s doar un pătrăţel,
Nu ştii ce să faci cu el?
Când hapciu! faci o ştii bine,
Că nevoie ai de mine.

Biet năsucul murdărel,
Cine-l face curătel?
Când te umpli de culoare,
Cine mi te şterge oare?

Deşi mă vezi murdărică,
Tare-mi place curăţică.
Fiindcă noi doi împreună
Facem zilnic treabă bună.

Îmi place să fiu curată,
Spălată şi apretată,
Ca la cel mai mic strănut
Să fiu gata să te-ajut! 

 

Creioanel

 

Dorm cu toate-ntr-o cutie
În deplină armonie,
Stau alături ziua toată
Fără să ştie de ceartă.

Cu vârfurile ascuţite
Pentru desen pregătite.
Doar puţin să ne gândim
Şi-avem tot ce ne dorim.

Un balon, o acadea,
Ia priveşte, dumneata !
Trenuleţ sau maşinuţă
Sau o căsuţă drăguţă.

Un cireş am desenat,
Ce frumos l-am colorat!
Prietene, te rog, serveşte,
Nu te mai linge pe deş`te!

Ca să-i satur pe copii,
Cireşe pot să fac mii.
Cum nu imi place zăbava,
Repede-ncropesc livada.

Desenăm şi colorăm,
Glumim şi ne bucurăm.
Pân’-amiaza o să vină
Suntem toţi cu burta plină. 

 

 

 

Nucul 

 

Îmbrăcat stă în lumină
Nucul, astăzi, în grădină;
Jos la poale, frunza moale
Vezi încet, încet, cum moare.

Când ciorile poposesc,
Cum nimic nu mai găsesc,
Bat din aripi, nu se-ncurcă
Şi-s mereu puse pe ducă.

Doar bunica, în cămară,
A strâns nuci şi pân’ la vară,
Făcând nucului dreptate,
Vom mânca pe săturate.

Uite, primii fulgi de nea
Îl îmbracă-n catifea.
Şi sub alba plăpumioară
Doarme pân’ la primăvară.

Când s-or întoarce cocorii,
Iar i-or da lui mâţişorii
Şi ne-om veseli-mpreună,
Visând o recoltă bună. 

 

 

Cartierul nucilor 

 

Într-o zi de toamn’- amară
Pe când domnişoara cioară
Se plimba cu-o nucă-n cioc,
Se-ntâmpla, nu mint deloc,
Pe când doctoru-i zicea
Ca să spuna şi ea A
Fiindcă el, om priceput,
Văzu c-are roşu-n gât.

Nuca plină de noroc
Căzu fericită foc
Într-un gang al unui bloc,
Âsta zic şi eu noroc.
Vant şi ploi , frig şi noroi,
Dar în prag de primăvară
Scoase căpuşorul afară.
 

Ia ghiciţi-mi, copii, voi
Două frunze verzi si moi 

Care tot crescură apoi , 

De vă spun , nu va ia frica?
Apăru-n pom, atâtica!

Tare ne-am mai bucurat,
Pe loc l-am şi adoptat!
A crescut şi el ca noi
Într-un an cât alţii-n doi.
Şi acum bată-l norocul,
Uite-l că întrece blocul.
Şi cum o ştiti, negreşit,
Toamnele ni le-a-ndulcit
Şi făcând-o pe şmecherul
A-mpânzit tot cartierul
Cu nucile-i aurii,
Bucurând şi alţi copii. 

 

Bunica 

 

Dacă vreau să ascult o poveste
îmi pun capul în poala bunicii
şi atunci iaca-aşa din nimic,
crai şi crăiese se adună
din toate împărăţiile,
la nunţi sau petreceri regeşti,
cu prinţi şi prinţese-n caleşti.

Dacă vreau să ascult o poveste
mă învârt jur împrejurul bunicii
şi atunci îi aud cum sosesc din pădure piticii
cu Albă ca Zăpada împreună,
ţinându-se de mână,
bunica râde şi-n casă-i primeşte
şi-apoi îmi spune întreaga poveste.


Nu ştiu dacă tu, copilule ştii
că o poveste are fiecare floare,
fiecare munte sau mare,
fiecare râu sau ochi de izvor,
toate au poveştile lor.

Bunicile care iubesc florile
au în buzunar cheia la toate comorile;
am văzut cum vin uriaşi şi pitici,
să-şi lase cheile de la casele lor aici
şi nu ştiu cum se nimereşte
că-n prag e bunica ce cu drag îi primeşte.

Am văzut întrand şi un serpişor
ce-a lăsat cheia lui sub covor;
a venit, vă spun drept, şi-o capriţă
care-a lăsat pe masă-o cheiţă;
cum bunica, pe rând le-a găsit,
alte poveşti, pe loc, s-au ivit 

şi desigur, fiecare povestioară 

are parte cum altfel de o comoară..

Copii de sunteţi, mari sau mici, 

să aveti grijă mereu de bunici,
că fără ei nu se pornesc poveştile niciodată,
numai ei ştiu ce vrajă să facă;
asta pentru că sunt înţelepţi, fireşte 

înţelepciunea se-ascunde, după cum auzim,
în fiecare poveste.

Închid ochii în poala bunicii,
crai şi crăiese, împăraţi şi împărătese,
iepuri şi vulturi şi corbii croncănind,
toti îi aud în poveste venind,
dar nu ştiu cum se face,
cred că moş Ene fiindcă nu sunt cuminte 

mă pedepseşte,
doarece nu prind sfârşitul la nici o poveste,
dar poate-l învinovăţesc pentru nimic
deoarece poveştile nu au sfârşit. 

 

Ancuţa 

De dimineaţă Ancuţa
Mână puii cu vărguţa
Nu la deal, şi nu la baltă,
Ea vrea altceva să facă.

Cu cuţit şi furculiţă
Ea merge în poeniţă,
Punând pe farfurioare
Galbenele grăuncioare.

Patru frunze de salată
Stau pe farfurii şi-aşteaptă;
Morcoviorii drăgălaşi
Sunt prin răzătoare raşi.

Varza, roşii , castraveţi,
Rasă branza, cum credeţi!
Nişte frunze de spanac,
Şi fasole de pe-arac.
 

Boboceii se-nghiontesc,
Farfuriile golesc.
Foloseşte doar fetiţa,
Cuţitul şi furculiţa.

Supărată, i-a certat,
Vărul râde înfundat:
-Iartă-i dragă verişoară,
Altfel e viaţa la ţară! 

 

91.Toamna 

 

Ieri purta coşuri cu mere ,
Struguri dulci avea în vii
Şi întinsele câmpii
Le-mbrăcase-n giuvaere.

Stau pe rafturi în cămară
Ale toamnei bunătăti;
Darnică a fost cu toţi,
Însă ochi-i se-ntristară.

De trei zile plânge-ntr-una
Lacrimi mari fără oprire;
Eu o rog să-şi vină-n fire,
Dar ea face pe nebuna.
 

Hai cu mine sub umbrelă,
Că de friguri tremuri toată;
Nu mai fi tot supărată,
Prietenă îţi sunt, fidelă.

-Să-ţi stâmpăr aş vrea aleanul,
Nu te vreau înlăcrimată !
-S-a scurs vremea dragă fată,
Ne-om vedea sigur la anul! 

 

92.Poem simplu 

 

Seara piticii se întorc de la muncă 

Trişti sau veseli după cum 

Ziua a fost mai albă sau mai cenuşie. 

Piticii se întorc în grup; 

Piticul mare, în frunte, 

Urmează al doilea pitic, 

Apoi al treilea pitic, 

Al patrulea pitic, 

Al cincilea pitic, 

Al şaselea pitic, 

Al şaptelea pitic. 

În pragul casei îi aşteaptă 

Albă ca Zăpada, 

Frumoasa ! 

 

Intră în casă, pe rând, 

Întâi cel mai mare pitic, 

Apoi al doilea pitic, 

Al treilea pitic, 

Al patrulea pitic, 

Al cincilea pitic, 

Al şaselea pitic, 

Al şaptelea pitic. 

În urma lor se închide uşa 

Şi pe noi toti, micii ascultători, 

Ne cuprinde somnul. 

Referinţă Bibliografică:
Autostrada copilăriei / Valeria Iacob Tamaş : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 219, Anul I, 07 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaş : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Valeria Iacob Tamaş
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!