Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului

Elisabeta Bostan. Corifeu buhuşean al cinematografiei
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Oricine încearcă să ilustreze o personalitate proeminentă rămâne indecis până când se lămureşte dacă poate izbuti o descriere cu prestigiul necesar, spre a nu atinge nefast, cu un singur cuvânt, imaginea sa. În ce mă priveşte, ori de câte ori am încadrat textele mele în acest context, le-am itinerat pe cel mai însufleţitor gând, acela de a repera printre noi, modele, ţinte care să ne îndrepte şi îmbogăţească sufleteşte, să ne convingă că fericirile nu sunt cifre şi că un ban mai puţin, dar o frumuseţe mai mult, înseamnă eficienţa iubirii asupra suspansului material.  

Cine o cunoaşte pe regizoarea şi scenarista Elisabeta Bostan, având măcar o singură dată fericirea să schimbe un cuvânt cu ea obţine această frumuseţe şi îşi asumă misiunea să o şi redistribuie, prin a o descrie şi altora. Mă numesc printre cei care au avut ocazia, iar pentru aceasta nu vreau deloc să mă plasez în rândurile unora ajutaţi de altceva, decât de şansă.  

Marea cineastă s-a născut pe 1 martie 1931, la Buhuşi, judeţul Bacău. Absolventă a Institutului de Artă Cinematografică şi Teatrală Bucureşti, anul 1954, este o personalitate emblematică a filmului românesc, pentru copii, în primul rând, mentor al multor generaţii de regizori, cum ar fi Constantin Vaeni, Nae Caranfil, Laurenţiu Damian, Ovidiu Bose Paştina, Radu Nicoară, Marius Şopotescu şi alţii. Pentru întreaga activitate, pe 2 martie 2009, i s-a decernat premiul Gopo, la Gala Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc. În cei peste cinzeci de ani de activitate a fost premiată la festivalurile de la Cannes, Veneţia, Namer, Moscova, Teheran, Milano… A fost profesor de Regie şi decan al Facultăţii de Film la UNATC Bucureşti, conducătoare şi sprijinitoare a festivalului internaţional de film studenţesc pe care l-a fondat, „CineMaiubit”, un festival la care s-au consacrat mari cineaşti români, cum ar fi: Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mitulescu, şi alţii. În anul 2009 a primit din partea Academiei Române, premiul „Aristizza Romanescu”, pentru creaţia artistică şi activitatea didactică.  

Începând cu documentare etnografice şi continuând cu filme artistice sau tv, în toată activitatea sa a colaborat cu o întreagă constelaţie de stele ale actoriei româneşti, cum ar fi: Ernest Maftei, Ştefan Ciubotăraşu, Florian Pitiş, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Margareta Pâslaru, George Mihăiţă, Mircea Diaconu, Carmen Galini şi mulţi alţii… Prin cele 12 lungimetraje, 11 scurtmetraje, 11 filme documentare, un serial tv, realizate de ea, nimic nu poate dezminţi aprecierea că este un cineast cu multă grijă şi har, în primul rând pentru a reda limbajul gestual, pentru a alege costumele exotice şi totodată hazoase, pentru a oglindi tandreţe muzicală şi plastică, feeria muzical-coregrafică, spre a încânta pe copiii voioşi şi candizi!  

Fără a putea cuprinde totul, să numim doar câteva creaţii cinematografice ale Elisabetei Bostan: „Amintiri din copilărie”, „Pupăza din tei”, „Veronica”, „Veronica se întoarce”, „Saltimbancii”, „Un saltimbanc la Polul Nord”, „Fram”, „Mama”, „Campioana”, „Dumbrava minunată” ş.a. Întreaga activitate a regizoarei este o pledoarie pentru candoarea, fascinaţia lumii de vis, graţia şi frumuseţea copilăriei. Toate filmele realizate de ea focalizează tradiţionalismul, fantezia, lirismul, tandreţea dar şi ironia necaustică, prin imagini speciale, alcătuite cu decoruri magnifice, momente coregrafice admirabile, coborâtoare în vis şi înălţătoare în cerul extazului, cu şi despre copii.  

Aceasta o face pe Maria Teslaru, şi ea o minunată buhuşeancă, actriţă la Teatrul Naţional Bucureşti, interpretă a multor roluri, atât în teatru cât şi în cinematografie, să mărturisească faptul că o admiră infinit pe Elisabeta Bostan, ca pe un nepreţuit dar făcut culturii româneşti şi mondiale, de târguşorul Buhuşi, cel care risipeşte zi de zi, în lumea mare, în eternitate sau în uitare, oameni de valoare! Le iau locul întocmai acei ce făptuiesc cauza acestei pierderi.  

Candoarea copilăriei, în filme  

Diversificând predominant filmul de familie, tablourile cinematografice pastelate de Elisabeta Bostan invocă cel mai entuziast complexitatea universului copilăriei, căreia regizoarea i s-a dedicat total şi perseverent. Abordarea acestui tip de film este inspirată de propria copilărie a regizoarei, în micul târg moldovean, Buhuşi, unde s-a născut. Pe atunci, Buhuşiul avea urme medievale şi era un „carusel” de naţiuni, al fabricii de postavuri, unde au venit de la Cernăuţi şi părinţii ei, pe care îi chemau Popov, tatăl fiind inginer constructor de maşini pentru industria textilă, iar mama casnică.  

Pasiunea de cineast s-a cristalizat încă din copilăria viitoarei celebre regizoare în încercările de regizare a jocurilor. Apoi, pe când învăţa la Colegiul „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ a început să pună în scenă unele piese de teatru clasice româneşti. Multe amintiri ale târgului părintesc s-au transmutat mai târziu în filmele ei, ca de pildă o scenă de luptă a păpădiilor cu personajele din „Veronica”, inspirată de câmpia Buhuşiului, cu valuri de iarbă şi păpădii galbene.  

Iubirea părinţilor şi bucuria jocului zugrăvesc tablouri de amintiri ale regizoarei, ca acel despre ceata de copii pe care ea o organiza şi care, într-o zi a vrut să zboare de pe casă folosind o batistă drept „paraşută”! Fiind cu toţii urcaţi pe coama casei, „şefa” a exclamat: „toţi după mine!”. Noroc de tatăl ei care i-a văzut şi a strigat: „staţi acolo să vin la voi şi zburăm cu toţii!”. Părintele născocitoarei de jocuri teribile a urcat, cu spaima în sân, şi le-a zis: „dar, cu aşa ceva nu se poate zbura… coborâm la mama să ne dea un cearşaf ca să facem o paraşută mare”. Copiii s-au lăsat amăgiţi şi planul lor periculos a fost dejucat.  

Când mergea la bunici alerga la portiţă să întâmpine Regimentul de la Cernăuţi care trecea în pas de defilare, cântând, spre Sadagura. Cea mai mare parte a copilăriei, însă, a petrecut-o la Buhuşi. „După ce m-am stabilit la Bucureşti, o singură dată m-am întors la locurle copilăriei”, se destăinuie acum regizoarea. „Nu am regăsit nimic din ce avusesem, mi se părea totul urât, neasemănător cu ce trăisem de mică, sau cu ce îmi imaginam că voi revedea. N-am mai avut niciodată dorinţa să mă întorc acolo!”.  

Ştefan Ciubotăraşu, mai Ion Creangă decât Creangă însuşi  

La Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, Elisabeta Bostan a avut şansa întâlnirii cu mari cineaşti cum ar fi Victor Iliu sau Jean Georgrscu. Deşi a făcut patru ani de actorie cu Marcel Angelescu şi Marietta Sadova, chemarea ei a fost către regie de film. Dar i-a iubit şi respectat pe actori. Unul dintre ei a fost Ştefan Ciubotăraşu. Odată, la o filmare pentru „Amintiri din copilărie”, în mahalaua Ţicăului, marele actor s-a machiat, apoi a mers în cimitir la mormântul lui Ion Creangă. Ieşind de acolo a trecut uliţa, la o cârciumă, unde a dat băutură de pomană pentru sufletul povestitorului humuleştean şi, desigur, şi-a dat sieşi. Într-un târziu Ciubotăraşu a revenit la bojdeucă adus de câtre şofer şi urmat de alaiul unei liote de copii. Actorul nu mai era Ştefan Ciubotăraşu, era Ion Creangă! Pe poartă parcă intrase Ion Creangă, nimeni altul. Regizoarea nu a mai putut spune „motor” ci a strigat: „trageţi, filmaţi, mă, filmaţi!”… Astfel a ieşit o secvenţă de film cu un Ion Creangă mai natural decât Creangă însuşi.  

O viaţă de cineast, de referinţă în lumea internaţională a ecranizărilor  

Regizoarea Elisabeta Bostan este o cineastă fără încercări de aliniere într-o ierarhie a valorii, pe baza propriei acţiuni de strecurare cât mai în faţă. Prin evaluările specialiştilor şi spectatorilor, cât şi prin selecţia timpului a ajuns un nume emblematic al filmului românesc pentru copii, mentor al câtorva generaţii de regizori români. A trăit întreaga viaţă în mirajul lumii filmului. În anul 2010 a lansat o colecţie de DVD-uri conţinând o suită de şapte filme digitalizate: „Veronica”, „Amintiri din copilărie”, „Mama”, „Saltimbancii”, „Campioana”, „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Zâmbet de soare”. Oricând, realizările ei s-au racordat la pulsul activ al universului filmului, iar dacă ceva îi lipseşte, acesta este râvnitul timp liber. Continuu e prinsă într-o diversă gamă de preocupări.  

Atât viaţa personală cât şi cea de cineast a Elisabetei Bostan, cum singură mărturiseşte, este o partitură asemănătoare cu partitura simfonică în care nu există locuri pentru excluderi sau completări, numai ritm şi muzicalitate de secvenţe care compun întregul. „ A fi cineast, pentru mine a însemnat bucuria de a exista aşa cum mi-am dorit”, reflectă Elisabeta Bostan. Aceasta exemplifică o viaţă de om şi coordonatele remarcabile ale unei regizoare remarcabile!  

Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  

 

Referinţă Bibliografică:
Elisabeta Bostan. Corifeu buhuşean al cinematografiei / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!