Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   


Autor: Confluenţe Româneşti         Publicat în: Ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011        Toate Articolele Autorului

ARTA ROMÂNEASCĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Autorul articolului: Florin Rogneanu  
  
Arta românească a fost direct influenţată de-a lungul timpului de evoluţia destinului istoric care, prin aşezarea celor trei provincii româneşti – Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, între graniţele a trei mari imperii: Imperiul turcesc, Imperiul ţarist şi Austro-Ungar, a trebuit să supravieţuiască şi să depăşească vicisitudinile vremurilor. 
  
Apărută la sfârşitul secolului al XIV-lea, arta cultă românească s-a manifestat ca o continuatoare a artei tradiţionale bizantine, cu deosebire prin pictura monumentală religioasă, pictura religioasă de şevalet, în tempera (icoane), sculptură decorativă şi ceramică decorativă. Sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariţia primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase şi în domeniul artelor decorative (metal, ţesături, lemn). Condiţiile impuse de Imperiul turcesc celor trei provincii româneşti au făcut ca abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea să apară în România pictura şi grafica laică de şevalet, această perioadă fiind cunoscută şi sub denumirea de perioada artiştilor primitivi, adică acei artişti cu studii de specialitate făcute în străinătate, în special la Academiile de Artă de la Viena şi Roma.  
  
Iată de ce putem vorbi cu adevărat de arta plastică cultă românească abia începând cu perioada modernă, adică din deceniul al VI-lea al secolului al XIX-lea, după deschiderea cursurilor primelor Academii de Artă de la Bucureşti şi Iaşi şi constituirea primelor mari pinacoteci ale statului în cele două oraşe amintite mai devreme. 
  
Aşadar, până la perioada contemporană"– dacă considerăm acest moment după cel de-al doilea război mondial –, arta românească a trebuit să recupereze întreg parcursul istoric european numai într-o sută de ani: de la clasicism, romantism, preimpresionism, impresionism şi postimpresionism, până la simbolism şi constructivism, cubismul şi expresionismul de la începutul secolului al XX-lea. Mulţi dintre pictorii, sculptorii şi graficienii români din perioada interbelică au fost iniţiatorii sau au făcut parte din mişcările avangardiste europene în domeniul literaturii şi artelor plastice şi am aminti aici numai câţiva dintre aceştia: Tristan Tzara, Mattis Teutsch, Corneliu Mihăilescu, Cecilia Cuţescu Storck, Victor Brauner, M. H. Maxy sau Samuel Mutzner. Ei au creat astfel premisele apariţiei artei contemporane româneşti, o artă cu o dinamică evolutivă extrem de accentuată, dar şi cu specificităţi legate de arta tradiţională populară, de redescoperire şi reinterpretarea unor semne şi simboluri ale artei arhaice româneşti. 
  
Modernismul şi postmodernismul de la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea, mişcări artistice fără o coerenţă aparte, ele fiind rezultatul accentuării unui mesaj artistic unic, specific fiecărui creator în parte. De aici necesitatea promovării fiecărui demers artistic individual ca o entitate aproape unică ce trebuie cunoscută şi analizată prin idealul propriu fiecărui artist. Modul extrem de divers şi dinamic prin care se face legătura astăzi între demersul artistic individual şi marele public, impune găsirea unor formule asociative de prezentare şi promovare a artei contemporane româneşti atât în ţară cât şi în străinătate.  
  
Dincolo de expoziţiile organizate în spaţii muzeale, galerii de artă particulare, promovarea prin intermediul internetului care are însă un mare dezavantaj înlăturând contactul direct cu opera originală al receptorului, ş. a., există şi alte formule diverse de promovare a artei contemporane româneşti pe plan european. Una dintre acestea ar fi aceea de prezentare a artiştilor în propriul spaţiu de creaţie, atelierul în care se petrec marile şi interesantele experimente artistice, interviurile cu artiştii despre idealurile propriului demers creator. Aceasta ar fi una dintre modalităţile unui contact direct operă-artist, document peste timp şi o bază de cercetare viitoare asupra evoluţiei artei româneşti contemporane. Ea poate să conducă direct la nişte relaţii interumane şi artistice la nivel european şi să pregătească publicul din alte ţări pentru o mai bună receptare a mesajului artei contemporane româneşti.  
  
Florin ROGNEANU 
  
Critic de artă 
  
Director al Muzeului de Artă Craiova 
  
MAI 2011 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
ARTA ROMÂNEASCĂ / Confluenţe Româneşti : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 152, Anul I, 01 iunie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluenţe Româneşti : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Confluenţe Româneşti
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!