Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014        Toate Articolele Autorului

Angela Gheorghiu. Muzica, dulce linişte
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

Şi demoniac şi angelic e răsunetul suplu şi nemistuit, ca un tropot de clinchete, ca o lunecare de izvoare pe pietre îmbrăcate în muşchi, al muzicii clasice. Cel al vocii sopranei Angela Gheorghiu este numai angelic!  

Frumoasă, suavă ca o hermelină, oricând cântă pe scenă Angela Gheorghiu, scena e în pragul primăverii, e un vast farmec sonor îngemănat cu solemnul şi voioşia..  

Angela Gheorghiu păşeşte pe scenă ca pe o duşumea aşternută cu macaturi înflorite aduse din chivotul cu zestre de acasă, de la Adjud ; Angela Gheorghiu se înmlădiază cântând, ca o salcie; Angela Gheorghiu unduieşte cântând, braţele-i subţiri, firave, albe, într-o gestică de balerină, într-un zbor de libelulă cu elitre diafane! Totu-i levitaţie sufletească atunci când cântă Angela Gheorghiu! Aplauzele pentru Angela Gheorghiu sunt voioase şi solemne, publicul este împresurat într-un tumult, spectatorii bat frenetic din palme, nu ca şi cum şi le-ar scutura de praf.  

E o frenezie unde cântă Angela Gheorghiu! Într-o atragere alegră, magnetizantă, cheamă inimile şi le înrobeşte de iubire!  

Eveniment de splendoare şi valoare memorială, la Şcoala „Angela Gheorghiu” din Adjud  

Zilele Şcolii „Angela Gheorghiu” din Adjud se organizează primăvara şi sunt susţinute sufleteşte dar şi cu sponsorizare din partea maestrei căreia şcoala îi poartă numele. Evenimentul armonizează perfect pulsul exuberant al copiilor şi maturilor conectaţi la sursa aceleiaşi bucurii. În anul 2011, preşedinta juriului a fost soprana Mioara Manea Arvunescu, primadonă a Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti, care a reprezentat-o pe Angela Gheorghiu. Nu se aseamănă cu nicio bucurie şi încântare decât cu natura frumosului însuşi, puterea de farmec ce radiază în jurul artistei Mioara Manea Arvunescu. A venit spre a alătura seninătăţii sufletului copiilor, puritatea, voioşia, armonia ei. S-a preschimbat sufleteşte în copilul care a fost cândva, dar parcă ieri. A redevenit un copil adânc relaţionat în prezent, într-un interschimb de afectivitate, dintre exuberanţii copii şi doamna muzicii lirice, sensibilă ca un copil fermecat şi răpit de întreaga plăcere de viaţă, şi neştiinţă de nicio mâhnire. Puţini maturi, şi rareori, se pot bucura şi reuşesc să descopere miezul incandescent al comuniunii cu cei mici, puţini sunt maturii care să participe la bucuria copiilor, ca la arderea propriei bucurii.  

Dintre cei puţini, un astfel de matur visător şi pururi fascinat de mirajul copilăriei, este artista care deschide şi încălzeşte şi piatra, emanând un farmec, o căldură cu totul distinse, Mioara Manea Arvunescu. Ea a trăit alături de copii fiecare clipă de urcare în extazul cântecului, a râs, a cântat, a fost fericită, a intrat în inima copiilor şi i-a sorbit pe ei în lumina ochilor şi înfiorarea inimii sale!  

Două artiste minunate, ce au în raza de sub gene, întinderea lumii, artiste care dacă te lasă Dumnezeu să le priveşti, îţi arată cât trebuie preţuită frumuseţea şi divinitatea veşniciei, au timp şi suflet pentru copiii Adjudului!  

Marea artistă Angela Gheorghiu, care a cântat în templele zeilor şi cu zeii glasului muzicii mondiale, a iniţiat şi sponsorizat bucuria izbucnită din ardoarea fără hotar a copiilor împărţiţi în cinci echipaje, iar primadona Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, marea şi încântătoarea artistă a scenei lirice româneşti şi universale, Mioara Manea Arvunescu şi-a făcut timp să ofere copiilor premiile şi să fie fericită însăşi, alături de ei, la Adjudul care e aşezat umăr la umăr cu Focşaniul natal al artistei, după cum şi ea e apropiată în drumul muzical şi sufletesc, de soprana Angela Gheorghiu.  

Iată că Adjudul o primeşte cu dragoste pe Mioara Manea Arvunescu şi chiar o revendică, în dragoste şi admiraţie, în acelaşi timp în care scena focşăneană încă nu a primit-o să îi simtă pasul înfiorat de amintire, şi aceasta-i o mirare, şi încă unul dintre biciurile nedreptăţii care sfâşie inima artiştilor!  

„Opereta este un vis de iubire scăldat în izvorul cu lacrimi şi bucurii al vieţii!”, spune Mioara Manea Arvunescu, iar dacă Focşaniul natal nu împărtăşeşte feeria acestui vis, o fac dominioanele muzicii lirice mondiale şi iată, la numai câţiva kilometri de cetatea Vrancei, o adoră Adjudul!  

Angela Gheorghiu, inundă cu soare, armonie şi surâs...  

Ceea ce e rar în relaţia sufletească dintre cele două privighetori pe care le leagă şi locurile natale, Angela Gheorghiu şi Mioara Manea Arvunescu este faptul că nu au una pentru cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o inimă încreţită şi striată. Zilele Oraşului Adjud au prilejuit pentru cei ce sunt, considerându-se mândri, concitadini cu soprana Angela Gheorghiu, o regăsire cu ea, prin mesajul adus de către soprana Mioara Manea Arvunescu dar şi prin cuvintele elegiace pe care le-a rostit despre ea.  

Dacă se prăbuşea răceala peste Adjud, dacă susurau lung şi vestitor de vânturi răscolitoare la încremenirea anotimpului înfrigurător în pragul primăverii, între cerul plumburiu şi oraşul rărit de pânzele ploilor mărunte dinspre pustietăţi, Angela Gheorghiu, întorcându-se acasă, fie chiar şi ca o veste, ca o iubire trimisă prin sol, ca o amintire nepierdută şi netulburată de timp, inunda cu soare, armonie şi surâs şcoala care îşi celebra propria zi şi-şi omagia propria patroană sufletească, soprana fără egal Angela Gheorghiu.  

Angela Gheorghiu absoarbe în inima ei pe toţi, sub ademenirea unei vrăji, a unei chemări lăuntrice ivite din aservirea omenescului faţă de sublimul liric al muzicii, glasului ei. Fermecătoare şi cu o voce clară şi puternică în exterior dar firavă ca o şoaptă unduind în suflet, este acasă şi când nu e prezentă. Se aud, fără a fi rostite vorbele ei în care fierbe hazul vindecător pentru toată oprimarea dată de urâţeniile vieţii la mila cerului.  

E înveselitoare, nu exteriorizează propriile dureri, e alungătoare a grijilor şi amarului zilei de mâine...! Aşa spun despre artistă, adjudenii ei. Aproape le este inexplicabil faptul că din unduirea unei voci lirice, din gestica unei făpturi frumoase, botticeliene, izbucneşte umorul, iar în privirea ei visătoare se contemplă veselia nezăgăzuită. Acasă la ea, Angela Gheorghiu nu este o statuie rece, acasă la ea Angela Gheorghiu este un om drag care se lipeşte de oameni.  

În timp ce, pe scenă, Angela Gheorghiu este una dintre cele mai mari soprane ale lumii, din toate timpurile.  

Secunda urcă în veşnicie cu Angela Gheorghiu, la Bacău  

Într-un sens, cultura şi creaţia artistică universalizează etic şi estetic omul. În sfera umanului, frumuseţea este convergentă conştiinţei şi raţiunii. Ceea ce îmbogăţeşte cultura care porneşte de la educaţia în primul rând a copiilor căutători de sinteze finale în creaţia artistică spontană, indefinită, adesea întretăiată cu joaca, este muzica. Într-un timp ca acesta în care toată muzica este înnăduşită de marea industrie antimuzicală, sunt puţini copii care să nu fi auzit de Angela Gheorghiu şi să nu o placă pe frumoasa şi divina maestră care aureşte răspântia a două secole de muzică, dominate de geniile lor, în România, Hariclea Darclée sau Virginia Zeani (vorbim aici şi acum despre copii, deorece ei dăruiesc iubirea nepietruită în generozitate la schimb, ci poleită în adevărul inimii). Pentru cei mai mulţi copii, Angela Gheorghiu, această adorabilă stea a muzicii ajunse mai sus de inimă - la creştetul pur al duhului - creează forma pilduitoare prin purificarea şi eliberarea spiritului în actul complet armonios, pe diferite trepte şi sensuri de percepere ale vârstelor copilăriei inocente, atât ca om frumos, voios, care se apropie şi se lipeşte de copii, ca frunza de rouă, cât şi ca genială cântăreaţă care absoarbe în glasul ei, însuşi sărutul vieţii peste lume şi vulturul singurului ideal care nu doare, sfinţenia!  

Dacă observăm copii la un recital al Angelei Gheorghiu, aflăm că înţelegerea copilăriei trebuie căutată şi în noi înşine, cei maturi, pentru că în fiecare există izvorul cosmic întrupat al copilăriei, în fiecare arde sufletul unui copil al cărui loc lăuntric rămâne în noi până la asfinţit. El încheagă personalitatea, pentru că în copilărie se însufleţeşte şi creşte naturaleţea, candoarea, nu în maturitate. Iar dacă o artistă genială, cum este soprana Angela Gheorghiu, plină de frumuseţe în varietatea întrupată şi spirituală, dacă minunata soprană de aur a României, Angela Gheorghiu, adoră copilăria şi este mereu cu gândul, în primul rând la copiii din Adjudul ei natal, la şcoala care îi şi poartă numele, ea reuşeşte să izbucnească o fierbere dulce şi adorabilă în inima lor! Reuşeşte să îi aducă la altitudinea punctului de ciocnire a sublimului cu înverşunarea din ce în ce mai întreagă şi desluşită în aspiraţia spre copilăria estetizată de educaţia pentru viitorul care nu caută umbră decât de la floare!  

„Tu eşti scumpa care mi-a adus flori pe scenă!", i-a spus maestra unei fetiţe alunecate, parcă, dintr-o cutie cu jucării, în valurile mării de spectatori de la recitalul extraordinar susţinut la Bacău, necrezut nici de visătorii nevindecabili. Da, Angela Gheorghiu, a cântat pentru prima dată în ţară, pe o scenă din afara Bucureştiului, la Bacău, când primăvara anului 2013 era apoteozată şi a răsărit steaua aşteptată de veacuri de muzică, în oraşul care nu pătimeşte şi nu e gol de oameni de valoare, dar acest recital l-a preschimbat în templu, într-o primăvară ca un inel în jurul taliei frumoasei maestre!  

Muzica lirică românească şi universală are vocile ei care o ridică între cer şi pământ, la logodna cântecului cu nesingurătatea şi nemurirea, dar Angela Gheorghiu este şi ochiul de sub fruntea veşniciei prin care sunetul muzical trece şi creează viziuni.  

Cine să creadă că va cânta într-o zi, la Bacău?! După George Enescu, secunda muzicii urcă în veşnicie cu Angela Gheorghiu, în oraşul însinguratului Bacovia! Tot mai mult credem de acum, că nu frumosul e întâmplător, ci lumea e întâmplare că vine spre el, se ciocneşte cu palma frunţii de el, ca de stalactite, calcă în vârful degetelor desculţe pe timpanul frumuseţii muzicii, ca pe stalagmite diafane.  

Recitalul Angelei Gheorghiu de la Bacău nu a fost o întâmplare, ci mângâierea lui Dumnezeu, ce înveleşte nisipul de supărări cu surâsul gurii din care izvorăşte iubirea.  

Invitatul adorabilei Angela Gheorghiu a fost maestrul care a prins cu fireturi corzile pianului, de ovalele elitre de mătase ale notelor muzicale, Dan Grigore, cel despre care Sergiu Celibidache a spus, aşa cum a consemnat pentru memoria muzicii universale, jurnalista şi scriitoarea Marilena Rotaru: „Excepţional! Tu nu eşti un al doilea Michelangelo. Tu eşti primul Dan Grigore! Eşti printre cei mai mari din lume!”. Marele poet al sunetului tandru a dat drumul unui izvor de muzică zăgăzuită sub clapele de sidef, asupra spectatorilor. Maestrul Dan Grigore a contribuit cu o muzică a zborului liber în visare, la mistuirea suverană în extaz!  

Ţara s-o fi întrebând cum de a cântat Angela Gheorghiu la Bacău, când toate scenele ei şi-ar îmbrăca inima cu lacrimi, aşteptând-o, şi ar primi-o ca pe mirese, pe sub arcade de ghirlande ale dragostei, de la faldurile cortinei, până la vuietul sufletului. Căutând adevărul, pierdem odihna! Minunea nu are trecut iar viitorul ei e în urmele pe care le lasă şi în care e împrumutată de la veşnicie clipa şi rădăcina visului. Cu atât am rămas de la Angela Gheorghiu şi aceasta este cel mai mult ce poate avea un om de la viaţă!  

Cei care s-au îmbogăţit cu ziua idealului sunt, mai întâi de toţi, copiii. Atâtea păsări rănite se scutură de pene peste inocenţa copilăriei, azi, atâtea duzine de prăştii împroaşcă în ei cu pietrele viciilor, încât, până când nu se face seară, trebuie să-i apărăm, ca să mai viseze frumos, departe de coşmarele lumii. Atât de frumos împlineşte aceasta, în castelul său cu creneluri de cântece, maestra pe care cine nu o întâlneşte în viaţă are viaţa mai săracă de o iubire, Angela Gheorghiu!  

Mulţumesc maestrei Virginia Zeani pentru înlesnirea trăirii iubirii celei mai iubiri şi mistuitoare, din partea mea, de pe primul rând al grandioasei săli de spectocol, la recital, asigurându-mi o onorantă invitaţie la spectacol prin impresarul Enache Bogdan, care m-a prezentat maestrei Angela Gheorghiu, pentru o scurtă convorbire adăpată după cea mai nerăbdată sete de frumuseţe (domnului impresar îi mulţumesc şi pentru promisiunea de a pune la dispoziţia mea unele comori de fotografii oficiale).  

(Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com)  

 

Referinţă Bibliografică:
Angela Gheorghiu. Muzica, dulce linişte / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1108, Anul IV, 12 ianuarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!