Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Amintiri > Mobil |   



Amintiri de Ion Dorel Enache -Antreiaşi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ei, au greşit !? 
  
M-am născut într-o zi de apus de vară, în care razele soarelui se mai hârjoneau prin luminişul brazilor ce fremătau fastuos deasupra satului, trimiţând umbre adânci şi liniştitoare peste casele oamenilor. Satul purta pecetea blagoslovirii dumnezeieşti, de parcă raiul întreg ar fi ştiut de naşterea mea şi că ea ar fi trebuit să fie un dar divin făcut bieţilor consăteni care până la urmă, neavând încotro, trebuiau să mă primească cu oarece nădăjduire printre ei... 
  
În ziua aceea de 30 august, de Sf. Alexandru, Dumnezeu i-a încredinţat mamei mele Alexandrina, ca dar pentru continua şi sacra pomenire a omenirii din familia noastră, o infimă fărâmă materială, într-un interval de timp pe care ursitoarele mi l-au prescris c-o să-l străbat. Am venit pe lume ţipând în mâinile vânjoase ale moaşei Calimache, m-am supus fără voie cred, ritualului de după naştere, înconjurat de grija şi căldura exagerate în astfel de momente. Eram înconjurat numai de femei, bărbaţii casei fiind plecaţi cu treburile zilnice. Bunicul era cu vacile în Tâlva, tata era la Câmpulung cu serviciul, acasă fiind doar bunica, mătuşa Tinca, sora mamei, trei prietene ale ei şi dna Calimache, moaşa comunală  
  
- Du-te, Tinco, la Vergina, c-a făcut Didina copchilul, îi zise bunica tuşii Tinca. Mătuşa Vergina locuia aproape de noi, la două case mai la vale, aşa că peste puţin timp şi-a făcut apariţia, gravă şi sfătoasă, cum îi e felul. Mult mai târziu aveam să reconstitui evenimentul acelei zile, după cele povestite de minunata tuşa Tinca, acea fiinţă care mi-a purtat de grijă cu priceperea şi bunătatea ei native, duse până la sacrificiu. De altfel aceeaşi dragoste nedisimultă şi deloc părtinitoare o purta şi faţă de verişorii mei Cornelia şi Gheorghiţă Vlaicu, copiii sorei sale Vergina, şi mai târziu şi fratelui meu Viorel.  
  
Dar mai bine să-mi prezint cuibul nostru, pentru un mai bun înţeles al lucrurilor. Pe bunicul matern, lângă care am crescut anii copilăriei, îl chema Ion Oancea, zis Niţă Oancea ăl bătrân, în sat lumea-l ştia de Niţă al Grancii, nu ştiu de unde până unde. Probabil că era singurul copil al Tânei, o fi diminutivul de la bătrânei sau aşa o fi chemat-o pe străbunica, nu am prea multă cunoştinţă în acest sens. În monografia cărturarului Gheorghe Pârnuţă, om de valoare al satului, numele de Oancea este pomenit din vechime iar o ramură se întinde în familia Marinoi.  
  
Era un rotar foarte căutat pe vremuri, îmi povestea când eram mai mărişor, despre drumurile lui peste munţi în Ardeal, după lemn de ulm pentru roţi, despre întâlnirea lui cu vestiţii haiduci de-ai locurilor şi ascunzişurilor de sub Piatra Craiului, Fulga şi Budac şi multe alte aventuri care le-a petrecut în viaţa lui. Era un moşneguţ blând, puţin adus de spate, nu prea înalt, cu părul alb ca un patriarh bătrân cum voi vedea mai târziu pe schimnicii de la mânăstiri, călugări sau ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă şi prevăzătoare, la locul ei cum se spune, măsurat în toate cele întreprinse şi mai ales cu multă frică de Dumnezeu.  
  
Totdeauna purta straie strămoşeşti, cioareci albi de dimie ţesută în casă, opinci de piele, mai puţin din cauciuc, adesea papuci făcuţi din felurite corcoaţe şi materiale textile, cămaşe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă şi înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămăşag cu viaţa, o fi fost sau nu aşa n-am ştire... De multe ori, vara când soarele ardea cu putere îl întrebam :  
  
- Nu ţi-e cald, tată-mare !? Iar el, zâmbind larg, îmi răspundea mucalit : 
  
- Ei, ce ştii tu, iarna îmi ţine cald, vara îmi ţine umbră, mi-e tocmai bine, nepoate ...  
  
Tăceam încurcat neştiind ce să cred, dar o luam de bună ca orice cuvânt pe care îl rostea, ştiind că nu făcea glume decât rar şi când era cazul, nu minţea niciodată. Iarna mai lua un pieptar de blană de oaie argăsită şi peste el îmbrăca un dulman negru şi gros de lânică ţesută în război de bunică-mea. De ea, atunci când îmi apare în gând, o căldură plăcută mă cuprinde iar o linişte binefăcătoare se coboară asupra mea, într-o vrajă fără de margini, era ca zâna bună şi pilduitoare care părea că-mi ocrotise copilăria şi-mi îndreptase primii ani ai vieţii, simplu şi curat, oferindu-mi deprinderea pentru respect, pentru lucrurile sfinte care ne înconjoară de multe ori fără să le observăm şi pe care ea le clarificase în ştiinţa ei neşcolită, repect faţă de semeni, de durere, de muncă, de cinste, de sacrificiu c-a s-ajungi să fii om (lucru greu, zicea !) şi în primul şi primul rând faţă de familie. Aceasta era un lucru pentru care nu ai nici un merit că te-ai născut în el, meritul îl ai mai târziu când ştii s-o aperi şi s-o cinsteşti, ea era(avea) universul ei restrâns dar esenţial şi mai ales respectul faţă de omul din casă, înţelegând prin asta pe bărbatul care aduce în casă şi este stâlpul ei de nădejde. 
  
Aşa erau vremurile atunci, femeia era supusă bărbatului, zicea potrivit acestei teorii (le zicea chiorii !) parcă pentru a atenţiona că aici ochii se ţin încă închişi şi nu larg deschişi cum ar trebui şi, cum zic Scripturile când vorbesc despre asta, zicea pe temeiul acestui principiu că bărbatul să conducă în viaţă şi femeia în casă, să aibă grijă de copii şi de educaţia lor , lucru care mulţumea pe toţi fără scrâşniri sau alte alea...  
  
(din manuscrise rătăcite şi neincluse în cartea "Neterminate", apărută 
  
la Casa de editurăn"Amurg sentimental", 2011, cu o prefaţă de poetul Ion Machidon) 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Amintiri de Ion Dorel Enache -Antreiaşi / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 218, Anul I, 06 august 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!