Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorisire > Mobil |   


Autor: Georgeta Nedelcu         Publicat în: Ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012        Toate Articolele Autorului

Alimentele modificate genetic distrug rinichii, ficatul, pancreasul ori aparatul genital
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Aveţi grijă ce puneţi în farfurie. Alimentele care conţin organisme modificate genetic distrug rinichii, ficatul, pancreasul ori aparatul genital. Pot duce la impotenţă. Şi problema e că de multe ori nici nu putem şti dacă un produs pe care îl cumpărăm conţine sau nu transgenice. Iar deocamdată nu se poate face prea mult, atîta timp cît interesele finanicare au suţinere la cel mai înalt nivel al statului. 
  
Cercetarile făcute pe anumite soiuri de porumb şi soia modificate genetic arată rezultate groaznice. Consumul lor modifică ficatul, pancreasul ori rinichii. Sunt atinse şi organele reproducătoare. 
  
Oficial, în România, porumbul modificat genetic este folosit doar pentru hrănirea animalelor şi păsărilor. 
  
Mîncăm ouă şi carne, bem lapte fără să ştim cu ce sunt hrănite animalele şi păsările de la care provin. 
  
După ce Comisia Europeană a aprobat cultivarea porumbului american MON 810, România s-a grăbit să dea şi ea aviz favorabil. Există în ţară cam trei mii trei sute de hectare de teren cu porumb modificat genetic. Cultivatorii spun că porumbul lor devine furaj. Nu spun că vîntul şi albinele pot contamina culturile tradiţionale, ecologice, cu polenul modificat genetic. 
  
Comisia pentru Securitate Biologică susţine că riscul asupra mediului şi asupra organismului uman prin cultivarea porumbului MON810 este “neglijabil”. 
  
Germania, Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi Italia au interzis deja cultivarea de organisme modificate genetic. Bulgaria a impus condiţii atît de stricte pentru cultivatori încît nici în ţara vecină nu se va mai cultiva porumbul Monsanto 810.(vezi aici -n.m.) În fruntea listei celor mai mari consumatori de organisme modificate genetic se afla Statele Unite cu 63 de milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de hectare, Brazilia cu 16 milioane şi Spania cu aproximativ un milion şi jumătate de hectare. 
  
În România, cultivatorii porumbului modificat genetic fac jocul celui mai mare producător mondial de hibrizi, care a reuşit să-şi aservească politicieni, funcţionari, membri ai Academiei şi biochimişti. 
  
Romania, prima tara din lume care a omologat fungicidul Initium, produs considerat cancerigen. Ministerul Agriculturii: Dupa testare, vom decide daca il vom lasa la comercializare sa nu 
  
Romania este prima tara din lume care a omologat pentru testare, pe o perioada de trei ani, un fungicid care contine o substanta chimica toxica numita initium, acesta fiind utilizat in culturile de vita de vie, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pana acum, celelalte tari europene s-au aratat reticente si au evitat sa aprobe folosirea acestui produs care a starnit o serie de controverse in ultima vreme.”Nu exista nicio tara interesata, din informatiile pe care le am eu”, a declarat pentru HotNews.ro europarlamentarul Daciana Sarbu. Oficialii Ministerului Agriculturii pun aceasta reticenta pe seama “intereselor extraordinare”. Potrivit secretarului de stat Adrian Radulescu, fungicidul va fi testat timp de doi ani. Deja, este al doilea an de testare. 
  
Fungicidele pe baza de Initium sunt produse de compania BASF, lider mondial in domeniul chimic. Romania pare pregatita sa foloseasca acest produs la scara larga, chiar daca in acest moment se afla doar in stadiu experimental. Cel putin asta reiese dintr-un comunicat al BASF, “viticultorii si producatorii de legume din Romania se pot bucura inca din 2010 de gama moderna de solutii pentru protectia durabila a recoltelor oferita de BASF”. In acelasi comunicat se arata ca agricultorii romani prezinta un interes foarte mare pentru tehnologiile inovatoare. „Agricultorii romani vor sa fie competitori de succes pe piata europeana. Din acest motiv exista un interes foarte mare privind tehnologiile inovatoare”, a declarat Michael Hess, Director pentru Produse pentru Protectia Plantelor in Europa Centrala. Cititi aici tot comunicatul BASF.  
  
Daciana Sarbu: Nu am inteles de ce trebuie sa fim noi primii care testam aceste produse  
  
Europarlamentarul Daciana Sarbu a trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a afla mai multe amanunte despre noul produs chimic utilizat in agricultura. Daciana Sarbu a transmis doua intrebari referitoare la masurile care trebuie luate in vederea protejarii consumatorilor de eventuale efecte nocive: 
  
Ce masuri considera Comisia ca ar trebui luate pentru a se asigura ca normele privind protectia si informarea consumatorilor sunt respectate in timpul testarilor de noi produse neomologate in statele membre? 
  
De ce fel de instrumente dispune Comisia pentru a se asigura ca niciun fel de produs nu este pus pe piata pana cand nu au fost stabilite clar efectele pe care acesta le are asupra organismului uman?  
  
Raspunsul Comisiei Europene la aceste intrebari nu au adus niciun fel de lamurire. “Atunci cand autorizeaza un produs de protectie a plantelor, un stat membru trebuie sa evalueze daca standardele ridicate in materie de siguranta pentru sanatatea umana si animala si pentru mediu, astfel cum sunt prevazute in legislatia europeana, sunt indeplinite pentru toate utilizarile pentru care se acorda autorizatia. Acordarea de autorizatii provizorii nu reprezinta o derogare de la aceasta regula, prin urmare, standardele de siguranta nu sunt compromise. Un stat membru, atunci cand acorda autorizatii provizorii, decide sa efectueze intreaga evaluare a riscurilor pe cont propriu si, prin urmare, poate sa nu beneficieze pe deplin de distribuirea echitabila a sarcinilor in cadrul procedurii de evaluare inter pares. Cu toate acestea, statele membre pot accelera in acest fel intrarea unor produse inovatoare pe piata lor, ceea ce ar putea fi, de asemenea, mai sigur pentru consumatori si pentru mediu in comparatie cu alte produse“, se arata in raspunsul Comisiei Europene semnat de comisarul European pentru Sanatate, John Dalli. 
  
Contactata de HotNews.ro, Daciana Sarbu a afirmat ca va face in continuare demersuri pentru a obtine mai multe informatii. “Ideea e ca nu am inteles nici eu (n.red. raspunsul CE). Urmeaza sa ma adresez si altor institutii, inclusiv celor care se ocupa de protejarea populatiei, tocmai pentru ca nu am inteles din raspunsul Comisiei, decat ca daca au fost testate conform normelor europene, pot fi autorizate ( ... )Si nu am inteles de ce trebuie sa fim noi primii care testam aceste produse”, a mai spus Daciana Sarbu. 
  
Secretar de stat in Ministerul Agriculturii: Eu prefer, daca mi-ati da, numai organisme modificate genetic, si sa vedeti ca traiesc pana la 150 de ani 
  
Oficialii Ministerului Agriculturii nu vad nicio problema in faptul ca Romania este prima tara din lume care testeaza acest produs chimic. “Este o chestiune care a tinut cap de afis, ca e initium, ca e otrava. Toate detin cate un produs care este otravitor, ca altfel nu si-ar face efectul. Problema care s-a discutat ca de ce l-am luat noi primii. Este aprobat de laboratorul UE pentru siguranta alimentelor. Noi l-am luat in testare, nu este folosit in scop comercial. Doi ani, noi il testam. Suntem in al doilea an de testare. In urma rezultatelor de laborator, vom vedea daca exista ceva rezidual in produse, daca are efecte si apoi vom decide daca il vom lasa la comercializare sau nu“, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii. In opinia acestuia, noul fungicid este un produs “normal”. 
  
De altfel, Adrian Radulescu nu se declara adeptul agriculturii ecologice, preferand chiar controversatele organisme modificate genetic (OMG). “Eu prefer daca mi-ati da, numai OMG, si sa vedeti ca traiesc pana la 150 de ani”, a afirmat Adrian Radulescu. “Daca ma intrebati pe mine OMG-urile sunt mai bune decat plantele ecologice. Plantele ecologice ce inseamna? Se zice sa le lasi in natura si sa nu le tratezi cu nimic. Dar acolo sunt “n” daunatori, microtoxine, mucegaiuri care creaza mari probleme la animale”, a adaugat secretarul de stat. 
  
Fungicidul pe baza de Initium, produs utilizat in special pentru combaterea manei la vita-de-vie si legume, a starnit controverse pe motiv ca ar fi cancerigen. In schimb, compania producatoare, BASF, sustine ca produsele care contin Initium sunt sigure pentru agricultori, utilizatori, consumatori si pentru mediu, daca sunt utilizate in conformitate cu instructiunile de pe eticheta. BASF mai afirma ca studiile au aratat ca Initium nu provoaca cancer, nu este nociv pentru mamifere dupa ingestie si nu este iritant pentru ochi si piele. BASF sustine ca produsele bazate pe Initium urmeaza sa fie inregistrate in Olanda si Marea Britanie in prima jumatate a anului 2010. 
  
In urma cu doua luni, senatorul Iulian Urban a cerut chiar si o ancheta parlamentara invocand faptul ca Ministerul Agriculturii refuza sa dea detalii si explicatii oficiale. Urban a cerut, de asemenea, interzicerea folosirii acestui produs in conditiile in care ar spori pana la 65% riscul de cancer de colon. 
  
Bulgaria interzice culturile modificate genetic 
  
Bulgarii ne-o iau din nou înainte. Măcar de i-am urma în acţiunile bune. Dar or fi guvernanţii noştri atenţi la vecini, sau au ochii lipiţi numai de Bruxelles? 
  
Parlamentul Bulgariei a adoptat modificari la Legea care reglementeaza Organismele Modificate Genetic (OMG) care nu vor mai permite cultivarea de plante modificate genetic in tara lor. 
  
Dupa numeroase zile de dezbateri, Parlamentul Bulgariei a votat cele mai puternice amendamente care, desi nu includ in mod specific interzicerea culturilor OMG, fac practic imposibila cultivarea acestora de catre fermieri in scop comercial sau in campuri de testare. Astfel, Bulgaria a devenit prima tara din Europa care are o lege atat de riguroasa pentru toate tipurile de culturi modificate genetic. 
  
Partidul aflat la guvernare, GERB, a eliminat din agenda propunerea instituirii pentru o perioada de cinci ani a unui moratoriu asupra culturilor modificate genetic, deoarece a considerat ca nu este necesar. Argumentul său a fost ca amendamentele propuse de parlamentarul de dreapta Lachezar Toshev duc la imposibilitatea fermierilor de a cultiva OMG. 
  
Indelung dezbatutele articole 79 si 80 din propunerea legislativa de modificare a Legii OMG au fost in final adoptate joi, 18 martie: prin aceste articole se interzice cultivarea plantelor modificate genetic in perimetrul zonelor protejate legal instituite prin Legea Ariilor Protejate precum si in zonele protejate care fac parte din Zona Ecologica Nationala reglementate prin Legea Biodiversitatii. 
  
Mai mult decat atat, culturile modificate genetic nu vor fi permise pe o zona de 30 de km in jurul ariilor protejate, pe o zona de 10 km din jurul stupilor de albine si pe o zona de 7 km din jurul culturilor certificate ecologic – toate acestea ducand la o interdictie totala in intreaga tara de a cultiva plante modificate genetic. 
  
“Ecologistii nu trebuie sa isi faca griji, sunt complet multumit, pentru ca legea este mai stricta, consolidand si protejand productia noastra traditionala si biodiversitatea”, a concluzionat Toshev (R) dupa votul din Parlamentul Bulgariei. 
  
De la inceputul dezbaterilor din Parlament, in Bulgaria au existat numeroase proteste desfasurate de ecologisti. La randul lor protestele au contribuit la decizia finala de a sprijini consolidarea deplina a legii. 
  
Sursa: INFOMG 
  
Intram intr-o Europa modificata genetic? 
  
Abia „uns“ şef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să răspândească culturile transgenice la nivelul Uniunii Europene. Intenţia preşedintelui CE de a forţa autorizarea „alimentelor mutante“ a trezit deja dezbateri aprinse în presă şi ecouri negative la nivel de guverne. 
  
Introduse pe piaţă în 1996, ca „produse-minune”, mai ieftine, mai rezistente la dăunători etc., transgenicele şi derivatele lor au „prins” la consumatorii din SUA, dar nu şi la cei din Europa, care le-au privit din start cu reticenţă. În ciuda acestor reţineri, care nu s-au diminuat în timp, şeful CE vrea să relanseze în forţă autorizarea, la scară largă, a culturilor de porumb şi cartofi transgenici. 
  
E drept, studiile nu au demonstrat că „alimentele mutante” ar avea un impact negativ asupra sănătăţii, dar nici nu au risipit convingător temerile consumatorilor, iar agricultorii se plâng că aceste culturi le „contaminează” rapid pe cele naturale. 
  
La presiunile SUA şi ale Germaniei, Barroso a făcut însă o prioritate din autorizarea a cel puţin două soiuri, porumbul MON810, produs de compania americană Monsanto şi acceptat doar de Spania, şi cartoful Amflora, „năşit” de compania germană BASF, cultivat experimental doar în ţara sa natală. La mijloc sunt, evident, interese financiare de proporţii, doar BASF estimând că Amflora i-ar aduce, anual, un câştig de 30-40 de milioane de euro, în cazul în care cultura sa ar fi autorizată. 
  
Barroso recidivează 
  
„Barroso gândeşte în termeni financiari şi comerciali“, a comentat pentru Reuters un responsabil european avizat. „El se bazează pe studiile care nu au demonstrat riscurile consumului de OMG-uri, dar nu este deloc interesat de consecinţele pe termen lung ale acestor culturi asupra mediului”. 
  
În plus, înlocuirea lui Stavros Dimas, fostul comisar pentru mediu şi opozant declarat al culturilor transgenice, cu mai puţin influentul Janez Potocnik din Slovenia, îi va facilita lui Barroso sarcina, e de părere sursa citată. 
  
Prima luptă pierdută 
  
Va trebui însă să ţină cont de reticenţele guvernelor naţionale, atente la propriile opinii publice. Şeful CE a mai suferit, anul trecut, o înfrângere politică usturătoare, când 22 din cele 27 de state membre UE au votat împotriva cererii sale de a autoriza produsele transgenice. 
  
Reuniunea unui comitet ştiinţific european, convocat, ieri, pentru a dezbate oportunitatea autorizării porumbului transgenic, s-a încheiat cu un eşec, spre dezamăgirea companiilor americane direct interesate Monsanto, DuPont şi Dow Chemical. 
  
Deşi 13 state ar fi în prezent favorabile introducerii transgenicelor, 11 se împotrivesc categoric. S-ar putea ca, în final, decizia introducerii OMG-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui guvern din cele 27 de state membre. 
  
OMG-rile, interzise în UE din 2007 
  
În ciuda lobby-ului desfăşurat de companiile producătoare, Uniunea Europeană a interzis, la 1 ianuarie 2007, cultura transgenicelor. România, devenită membră UE, s-a văzut nevoită să se supună legislaţiei comunitare, renunţând la culturile de soia. 
  
Statele europene nu produc (cu excepţia Spaniei şi a Germaniei) şi nu cumpără OMG-uri, motiv pentru care în ultimii ani mocneşte un conflict diplomatic latent între Statele Unite, cel mai mare producător şi consumator de OMG-uri, şi statele UE. 
  
În ciuda controverselor, în 2004, Comisia Europeană a impus un moratoriu referitor la utilizarea anumitor transgenice, cu obligaţia de a fi etichetate corect. 
  
Ce sunt alimentele „mutante” 
  
Organismele modificate genetic (OMG) au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucişare naturală. Prima legumă „mutantă” a fost roşia, lansată pe piaţă în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-au introdus în agricultură şi, implicit, în largul consum, soia şi porumbul, pentru ca apoi, la scurt timp, să vină rândul cartofului, rapiţei, grâului şi orezului. Cele mai mari cultivatoare de „mutanţi vegetali” sunt SUA (72% din producţia mondială), Argentina (21%) şi Canada (6%). 
  
Românii, primii „cobai voluntari” 
  
Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislaţiei în domeniu şi au introdus în România, începând din 1997, o serie de hibrizi de porumb, soia, sfeclă şi cartof modificate genetic. 
  
Din motive financiare, românii au acceptat aceste produse, fără să le mai pese de riscuri. Culturile s-au extins apoi rapid. Deja, în anul 2000, Comisia Naţională pentru Securitate Biologică a aprobat oficial cultivarea în scop comercial (pe o perioadă de trei ani) a soiei RR, tolerantă la erbicid, şi a cartofului BT rezistent la gândacul de Colorado. 
  
Marile companii americane- Monsanto şi DuPont – au pompat bani grei pentru a pătrunde pe piaţa românească. 
  
Dar, în timp ce câştigurile au fost împărţite de un grup restrâns, românii de rând au consumat alimente mutante fără să fie informaţi corect, iar România a fost în repetate rânduri criticată pe plan internaţional că face jocul Statelor Unite şi că introduce OMG-uri în Europa pe uşa din dos. 
  
ProteSte în Bulgaria 
  
Bulgarii au întâmpinat cu proteste posibilitatea introducerii legale a culturilor transgenice, dezbătută acum în Parlamentul de la Sofia. Atitudine ce l-a determinat pe premierul Boiko Borisov să garanteze, ieri, că „în Bulgaria nu vor exista OMG-uri”. 
  
A atras însă atenţia că Bulgaria va fi obligată să aplice legislaţia UE, indiferent care ar fi aceasta. 
  
Opinia specialistului : OMG-urile nu mai rentează 
  
Ion Toncea 
  
Cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea 
  
OMG-urile dăunează sănătăţii, dar, dincolo de aceasta, se pare că la noi în ţară cultivarea porumbului modificat prin inginerie genetică nu mai rentează economic. Porumbul transgenic cultivat în România este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare. Dar fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab în anii din urmă şi că astfel nu mai merită să dea banii pe sămânţa modificată genetic care este scumpă. 
  
S-au îndreptat astfel spre soiuri nemodificate genetic, dar a căror sămânţă este mai ieftină. În plus, aceste soiuri sunt şi rezistente la secetă, ceea ce nu se poate spune despre porumbul MON810. De aceea, anul trecut, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a scăzut considerabil. 
  
Opinia specialistului : Pot afecta rinichii şi ficatul 
  
Gabriel Păun 
  
Preşedintele organizaţiei de mediu „Agent Green” 
  
Organismele modificate genetic conţin un nivel de toxicitate ce poate afecta rinichii şi ficatul. S-au făcut nenumărate studii pe şobolanii de laborator, iar efectele asupra sănătăţii au apărut într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte, aceste OMG-uri afectează şi ecosistemele, având în vedere că sunt plante care îşi produc propriul pesticid. Iniţial, cultivarea organismelor modificate genetic a fost aprobată pe baza unor studii realizate de însăşi compania producătoare, Monsanto. 
  
Ulterior însă s-au făcut cercetări ale căror concluzii contrazic astăzi ceea ce se spunea la început. De aceea, aceste plante sunt acum sub reevaluarea Comisiei Europene. În România, suprafaţa cultivată cu OMG-uri era, în 2008, de aproximativ 7.000 de hectare, dar, în 2009, această suprafaţă s-a înjumătăţit. 
  
Una dintre explicaţii constă în faptul că fostul ministru al Mediului Attila Korodi a ameninţat că le va interzice, ceea ce i-a speriat pe fermierii noştri. Dar noi avem altă problemă. Nu ştim în momentul de faţă locurile unde se cultivă aceste plante transgenice pentru că Ministerul Agriculturii le ţine în secret. 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Alimentele modificate genetic distrug rinichii, ficatul, pancreasul ori aparatul genital / Georgeta Nedelcu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 389, Anul II, 24 ianuarie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta Nedelcu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Georgeta Nedelcu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!