Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda         Publicat în: Ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012        Toate Articolele Autorului

Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - PROFANAREA VOIEVOZILOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
De câteva săptămâni se face mare zarvă în presa românească pe tema dezgropării osemintelor primilor voievozi ai Ţării Româneşti. E vorba de Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti (1310-1352), fiul său, Nicolae Alexandru (1352-1364) şi nepotul său, Vladislav Vodă (1364-1377). Acesta este doar începutul, fiindcă vor urma alţi urmaşi ai acestora, precum Mircea cel Bătrân, Matei Basarab, Mihai Viteazul şi alţii. Şi toate astea, pentru a se lua probe, ca să se stabilească prin analize sofisticate, dacă aceştia sunt ... unguri! Şi asta în timp ce noi, poporul, suntem poftiţi să asistăm la spectacolul de la parlament, de la guvern, de la preşedinţie şi din alte locuri ... Ce-a mai zis acela, cum a înjurat celălalt ... , ce vilă şi-a construit domnul X, ce maşină şi-a cumpărat domnul Y, cine a mai divorţat şi alte asemenea ştiri arzătoare la ordinea zilei ...  
 
O jignire mai mare la adresa naţiunii române nu se putea! Nu le ajunge vecinilor câte pretenţii au asupra românilor, asupra pământului, limbii şi fiinţei româneşti. Vor acum şi istoria românească! Câţiva istorici în anii trecuţi ziceau despre Basarab I, că a fost cuman, că a fost peceneg, oricum, orice, numai român nu! Puţin a lipsit să nu se spună că a fost ţigan, mai ales că tatălui său, Tihomir, i se mai spunea şi Negru Vodă în tradiţia populară.  
 
Câteva cunoştinţe elementare privind dreptul internaţional medieval ar clarifica lucrurile şi ar reduce la tăcere pe aceşti „domni”, care tulbură odihna marilor bărbaţi ai istoriei româneşti. Basarab I a fost căsătorit cu doamna Marghita sau Margareta, o unguroaică de la Tr. Severin, fiica unui nobil maghiar din această cetate. Precizăm că Severinul la începutul secolului al XIV-lea era sub unguri, pintenul lor cel mai înaintat în Peninsula Balcanică. Basarab nu s-a perpelit de dragul Marghitei, ci a făcut o căsătorie politică, pentru a-şi asigura stabilitatea în partea de apus, fiind tot mai ameninţat de tătari din răsărit. Căsătoriile politice erau fracvente în Evul Mediu. Ele întăreau legăturile politice dintre state şi dintre familiile domnitoare. Marghita era nu numai unguroaică, ci şi catolică. Basarab a dus-o la Câmpulung-Muscel, acolo unde îşi avea capitala şi i-a construit acolo o bisericuţă, numită în documente cloaşter. Acolo i-a adus şi un preot catolic, care făcea slujbe catolice. Ei au avut două fete, Teodora şi Elena şi un băiat, Nicolae-Alexandru, botezaţi în religia ortodoxă. Niciodată nu s-au socotit unguri sau catolici. Pe Teodora au măritat-o cu Ivan Alexandru, ţarul bulgarilor, iar pe Elena cu Ştefan Duşan, ţarul sârbilor. Iată încă două exemple de căsătorii politice. Copiii celor două fete au fost bulgari, respectiv sârbi, niciodată nu s-au socotit români. În ciuda rudeniei sale cu mari feudali unguri prin Marghita, Basarab I a fost atacat de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Oricine a trecut prin şcoală îşi aminteşte de lecţia pe care i-a dat-o acestuia Basarab la Posada, în 1330, când suveranul maghiar şi-a lăsat armata aproape în întregime ucisă la locul luptei, iar el a reuşit să scape cu chiu cu vai, travestit în hainele unui soldat. Cu acel prilej au aflat şi ungurii şi toţi europenii că aici, între Carpaţi şi Dunăre, există o ţară, Ţara Românească, un domn, Basarab Întemeietorul şi un popor, care este în măsură să-şi apere cu preţul vieţii fiecare palmă de pământ străbun.  
 
Vladislav Vodă, nepotul lui Basarab I, a fost căsătorit cu doamna Clara, tot o unguroaică catolică, care coresponda cu papa de la Roma. Conform dreptului internaţional medieval, copiii născuţi din căsătorii mixte (între ortodocşi şi romano-catolici, între ortodocşi şi reformaţi sau între catolici şi reformaţi) moşteneau etnia (adică neamul) şi religia tatălui. Numai în situaţia în care părinţii erau de acord, copiii puteau fi botezaţi şi în religia mamei, dar asta numai în cazuri speciale.  
 
Aşadar, în cazul voievozilor noştri, chiar dacă au avut între părinţii lor mame de origine maghiară, ei s-au socotit întotdeauna români, au moştenit religia şi tronul taţilor, au luptat chiar cu preţul vieţii pentru apărarea şi afirmarea în lume a neamului românesc.  
 
Ar fi bine ca aceşti ,,savanţi” de duzină, care au terminat de studiat toate celelalte probleme ale istoriei şi o mai au doar pe aceasta, să ne lase în pace. Avem destule probleme din prezent şi din trecut de rezolvat, iar mai marii noştri ar fi bine să ia atitudine demnă faţă de aceste aberaţii, care încearcă să ne submineze stâlpii de rezistenţă ai istoriei neamului.  
 
Pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA  
Scrisoare Pastorală Nr. 232  
iulie 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - PROFANAREA VOIEVOZILOR / Alexandru Stănciulescu Bârda : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 556, Anul II, 09 iulie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alexandru Stănciulescu Bârda : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Alexandru Stănciulescu Bârda
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!