Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Opinii > Mobil |   


Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda         Publicat în: Ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012        Toate Articolele Autorului

Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - COLONIZAREA VALAHĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Luni, 27 august, am participat, împreună cu toţi preoţii din Mehedinţi, la un simpozion cu tema „Pregătirea resurselor umane pentru valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional”, organizat de Episcopia Severinului şi Strehaiei, în cadrul programului Workshop. Simpozionul s-a ţinut la Hotelul „Severin” din Turnu Severin, fiind iniţiat şi condus de Prea Sfinţitul Episcop Nicodim al Severinului şi Strehaiei. La simpozion au participat doi oaspeţi din Slovacia, Prof. Univ. Dr. Petr Balcárek şi Pr. Prof. Dr. " tefan " ak, de la Universitatea din Prešov din Slovacia.  
 
Oaspeţii ne-au prezentat două comunicări foarte interesante privind patrimoniul cultural cu specific religios, în speţă ortodox, din Slovacia, făcând ample comparaţii cu cel din Ucraina, Rusia, Polonia, România, chiar Peninsula Balcanică. Valoarea comunicărilor a crescut considerabil, datorită faptului că cei doi au folosit diafilme, care au ajutat mult la înţelegerea problemelor prezentate.  
 
Comunicările oaspeţilor slovaci ar fi fost de nota zece, dacă nu ar fi intervenit un amănunt, care ne-a şocat pe mulţi dintre cei prezenţi. Primele imagini de la unul dintre diafilmele prezentate arăta imagini din Slovacia, peisaje naturale, hărţi, situaţii demografice etc. La un moment dat, deasupra unor hărţi a apărut un titlu mare: „Colonizarea valahă”. În harta cu pricina era prezentată o anumită zonă a Slovaciei, în care erau notate cu albastru satele cu populaţie “valahă” şi cu roşu cele cu populaţie de alte etnii. Punctele albastre, puzderie, erau cu mult mai numeroase decât cele roşii! Mai mult, cei doi au spus că există în zona respectivă chiar o regiune destul de întinsă, numită „Valahia”. Universitarii slovaci erau conştienţi că valahii cu pricina nu erau alţii decât românii băştinaşi. Mai mult, nu s-au putut abţine să nu precizeze că dintre fii acelor sate s-au ridicat doi academicieni de frunte ai culturii slovace şi că aceia au menţionat toată viaţa lor că ei sunt români.  
 
La sfârşitul comunicărilor, s-a dat undă verde luărilor de cuvânt. Subsemnatul s-a înscris primul şi, de fapt, singurul. Pe lângă alte două precizări, a insistat asupra aşa-zisei “colonizări valahe” de care vorbeau filmele oaspeţilor. Colonizarea înseamnă ocuparea cu forţa de către un popor a unui teritoriu, înrobirea populaţiei locale şi aducerea de populaţie nouă în acel spaţiu, credincioasă ocupantului. Sunt situaţii când, în cadrul aceluiaşi imperiu au fost transferate populaţii dintr-o parte în alta în mod paşnic. Aşa, bunăoară, împărăteasa Maria Tereza a Imperiului Habsburgic, a adus nemţi în Banat (şvabii de azi) şi în Transilvania (saşii de azi), i-a aşezat pe graniţă, le-a dat o serie de scutiri, cu condiţia să apere graniţa. Ea a colonizat zona românească de graniţă cu populaţie germană.  
 
Românii n-au colonizat niciodată nici un popor european sau de pe alt continent. Au fost state care au colonizat alte popoare, precum Anglia, Franţa, Spania, Germania, Rusia, Portugalia, Olanda, Italia, Grecia etc. În vechime au fost popoare europene, care au colonizat alte popoare europene, cum au fost romanii, dar şi popoare migratoare, care au colonizat o mare parte din Europa: goţii, hunii, avarii, slavii, pecenegii, cumanii, turcii, tătarii etc. Românii au fost urmaşii vechior traci, numiţi de istoricul antic Herodot “cei mai viteji şi cei mai numeroşi”. Tracii erau răspândiţi în aproape toată Europa. O ramură a tracilor, dacii, au fost cuceriţi de romani şi din îngemănarea celor două popoare s-a născut poporul român. Cel puţin aşa se crede deocamdată! Bizantinii au numit urmaşii daco-romanilor „vlahi”, „volohi” sau „valahi” şi aşa au rămas în documente şi în cronici.  
 
Vlahii erau foarte răspândiţi în Peninsula Balcanică, adică la sud de Dunăre. Dovadă că în sudul Dunării avem şi un Imperiu vlaho-bulgar, condus de cei trei fraţi Asăneşti, vlahi de origine. Împăratul Ioniţă Caloianu, despre care vorbeşte şi azi folclorul românesc este unul dintre cei trei. Vlahii se întind şi azi în numeroase sate din Munţii Balcani, Munţii Alpi, până în Spania. Urmaşii vechilor vlahi s-au ocupat cu creşterea animalelor şi cultivarea pământului. Vlahii sau valahii se întindeau şi în nord şi în vest. Şi azi se găsesc sate în care se vorbeşte româneşte în apropierea Varşoviei, în Ucraina, Slovacia, Ungaria etc. Până la jumătatea veacului al XIX, Oltenia era numită în documente Valahia Mică, iar Muntenia, adică partea de la Olt până la gurile Dunării, Valahia Mare. Fiindcă erau mai multe „ţări” numite „Valahia”, Ţării Româneşti i se mai spunea şi Ungrovlahia, adică Vlahia dinspre Ungaria.  
 
Aşadar, populaţia românească sau valahă din Slovacia nu a ocupat teritoriul respectiv cu forţa, ci a fost ocupată de migratorii slavi, printre urmaşii cărora se numără azi şi slovacii. Ceea ce este foarte trist, e faptul că şi în Slovacia, iată, se poartă aceaşi politică practicată în Serbia şi Bulgaria: nu se recunoaşte oficial că valahii nu sunt alţii decât românii, aşa cum în Basarabia ruşii nu recunosc că moldovenii sunt români, iar în Bucovina ucraineni nu recunosc că bucovinenii sunt români. Era de aşteptat la mai mult din partea slovacilor! Pe lângă faptul că atât ei, cât şi românii au fost secole de-a rândul sub dominaţie austriacă şi austro-ungară şi au avut aceleaşi zile amare, adăugăm miile de soldaţi români, care au murit în al doilea război mondial ca să elibereze pământul Slovaciei de nemţi, fără a mai vorbi de actul de enorm curaj din 1968, când toţi „fraţii” din Pactul de la Varşovia au alergat cu tancurile să ocupe Cehoslovacia, numai românii rămânând la ei acasă, asumându-şi riscuri enorme. Măcar ei să nu ne mai amărască sufletul acum! Oricum, sunt de admirat slovacii, căci ştiu să-şi trimită la înaintare oameni capabili să apere interesele neamului lor.  
 
Venirea celor doi universitari slovaci nu a fost întâmplătoare. În vara aceasta, o delegaţie a episcopiei noastre, formată din crema preoţimii mehedinţene, a vizitat Slovacia timp de mai multe zile. Dintre participanţi s-a remarcat în mod deosebit fratele Vasile. Şi la simpozion unul dintre universitarii slovaci îşi amintea, cu admiraţie, cât de bine a jucat fratele Vasile fotbal cu nişte copii dintr-o parohie de acolo. Bun fotbalist fratele Vasile! Ne-am bucurat cu toţii, aflând de succesele sale într-ale fotbalului, recunoscute pe plan internaţional. Ce este, este!  
 
Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA  
Scrisoare Pastorala Nr. 236  
3 septembrie 2012  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - COLONIZAREA VALAHĂ / Alexandru Stănciulescu Bârda : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 611, Anul II, 02 septembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alexandru Stănciulescu Bârda : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Alexandru Stănciulescu Bârda
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!