Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Olimpia Berca         Publicat în: Ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013        Toate Articolele Autorului

Alexandru Ruja: Lecturi - Cărţi - Zile
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

 

 

 

 

Olimpia Berca  

 

Alexandru Ruja: Lecturi – Cărţi – Zile  

 

Reprezentant important al criticii şi istoriei literare actuale, autor al mai multor lucrări de referinţă, prezenţă foarte activă în spaţiul publicaţiilor de cultură şi al editurilor, Alexandru Ruja şi-a început cariera în revista “Orizont”, cu articole vizând, mai cu seamă, lucrări beletristice apărute la Timişoara. Curând, el îşi extinde atenţia asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial îşi justifică pe deplin titlul: Valori lirice actuale, 1979. Continuă, în aceeaşi manieră, afirmând şi decantând idei precum legătura dintre centru şi periferie, raportul între tradiţie şi modernitate, între ansamblu şi componente: Parte din întreg, I, 1994, II, 1999; Aron Cotruş – Viaţa şi Opera, 1996; Ipostaze critice, 2001; Literatura română. Poezia, I, 2002; Literatura prin vremi, 2004; Printre cărţi, 2006; Printre cărţi – Prin ani, 2009 şi, în fine, voluminosul Dicţionar al scriitorilor din Banat, 2005, al cărui coordonator general a fost.  

Disponibilitatea lui Alexandu Ruja spre varii metode de abordare textuală, tenacitatea în cercetare şi ataşamentul faţă de valorile culturii bănăţene, ale creaţiei literare în genere, reprezintă o foarte bună bază de pornire în realizarea acestei lucrări de anvergură – Dicţionar al scriitorilor din Banat inventar cvasicomplet al autorilor români, germani, maghiari, sârbi şi slovaci, trăitori pe meleagurile vestice ale ţării.  

 

Volumul recent, Lecturi – Cărţi – Zile, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, rămâne în zona preocupărilor consacrate ale lui Alexandru Ruja. Sumarul reţine portrete ori sinteze (v. cap. E. Lovinescu - ciclul junimist; Victor Iancu - estetician, critic, publicist; Aron Cotruş şi relaţiile culturale româno-poloneze; Eugen Dorcescu- Elegiile de la Bad Hofgastein; Expresionismul poetic (Ioan Alexandru); Recitindu-l pe Sorin Titel: gânduri răzleţe etc.), abordări ale literaturii române din unghi diacronic (O teză de doctorat din vechime - Valeriu Branişte) şi, în fine, incursiuni în dinamica actuală a creaţiei artistice (v. capitolul Labirint critic).  

Fiecare text, în parte, ca, de altfel, demersul lui Alexandru Ruja, în întregul său, încearcă să pună de acord critica de tip publicistic, aşa–zisa critică de întâmpinare, cu fascinaţia, constantă şi accentuată, pe care expozeul academic a exercutat-o, mereu, asupra exegetului.  

Foarte implicat în viaţa literară, Alexandru Ruja a scris despre aproape toţi poeţii, prozatorii şi eseiştii care s-au manifestat, timp de aproximativ patru decenii, în spaţiul bănăţean (şi nu numai). Cronicile sale, de obicei intervenţii de mici dimensiuni, cu punctarea câtorva trăsături, considerate definitorii, şi ilustrate cu citate bogate, sunt întâlnite frecvent în revistele de cultură ale acestor decenii. Ele vor contribui, fără îndoială, la conturarea tabloului viu al unei epoci.  

 

În volumul din 2012, sunt incluşi atât autori aflaţi la primele lor apariţii editoriale (Ştefan Ehling), cât şi cei consacraţi (Ion Marin Almăjan, Ioan Petraş, Robert Şerban, Aquilina Birăescu etc.). Criticul comentează atât poezie (Ioan Petraş, Robert Şerban, Adrian Botnaru, Iosif Băcilă), cât şi proză (Dan Floriţa Seracin, Constanţa Marcu), dar e atent şi la discursul eseistic (Dumitru Vlăduţ, Ioana Ureche).  

Cea mai întinsă parte a lucrării pune în lumină înzestrarea de analist a lui Alexandru Ruja: în general, el apelează la comentariul de factură universitară, cu infiltraţii din direcţia istoriei culturale ori a literaturii comparate, cu documentaţie temeinică şi studiul atent al izvoarelor şi al tipologiilor estetice. Articole cuprinzătoare înlocuiesc simplele semnalări, practicate în apariţiile anterioare, stilul expozitiv este abandonat în favoarea investigării de adâncime, judecata de valoare ia locul intuiţiei critice (v. profilurile unor scriitori importanţi, cum ar fi Sorin Titel, Ioan Alexandru, Eugen Dorcescu, Adrian Popescu, Titus Suciu), precum şi articolele întinse dedicate recuperării unor personalităţi rămase în umbră multă veme: Aron Cotruş, Victor Iancu, Ştefan Baciu, Alexandru Ciorănescu. De reţinut şi sintezele, ce focalizează actul artistic din unghiul diverselor interferenţe, din perspectiva impactului cu istoria, din aceea a fiiliaţior, a izvoarelor etc.: Despre expresionism, altfel; Modernismul literar etc.  

Devotamentul faţă de opera literară şi o mare curiozitate epistemică, consecvenţa în strădania de consemnare şi de reactualizare a valorilor l-au făcut pe Alexandru Ruja să fie deschis spre mai multe căi de pătrundere în labirintul creaţiei şi să fructifice, cu bunăvoinţă faţă de text, rezultatele diverselor procedee de abordare. Formaţia sa, în primul rând cea de cronicar, dar şi deprinderea cercetării îndelungate şi migăloase au găsit un suport temeinic în datele pe care le furnizează documentul şi în deschiderea oferită de plasarea momentului în diacronie.  

Preponderent îndatorate evalurii faptelor reperabile, scrierile lui Alexandru Ruja nu se cantonează, obedient, în rigorismul vreunei şcoli anume, ci recurg, după caz, la diverse maniere de acces spre semnificaţie şi profil. Recunoaştem, astfel, ecouri din critica tematică, dar şi din cea stilistică ori din psihocritică. Textul despre Sorin Titel (Recitindu-l pe Sorin Titel: gânduri răzleţe) începe, spre exemplu, printr-o succintă rememorare biografică, cu fugare şi necesare trimiteri la atmosfera literară din anii debutului acestui “inovator al prozei româneşti”, atmosferă animată de apetenţa pentru împrospătarea mijloacelor şi, mai ales, de curiozitatea faţă de curentele ce însufleţeau atunci spiritul european (puternicul “val” al Noului Roman Francez). Exegetul punctează principale motive din cărţile scriitorului, de la Dejunul pe iarbă, 1968, până la Melancolie, roman neterminat, publicat postum, în 1988. Scurta caracterizare a acestui ultim text scris de Sorin Titel îi prilejuieşte (şi îi impune) criticului comentarea construcţiei potrivit poeticii romanului. Se evocă, astfel, apropierea structurii romaneşti de “cuceririle moderne ale prozei europene” (“compoziţia deschisă”, “o mare mobilitate a planurilor epice cu alternanţe temporale şi subtile mişcări existenţiale”).  

Capacitatea de a sintetiza mai mute direcţii ale analizei, modulându-le şi făcându-le congruente cu natura obiectului, este una dintre calităţile pe care Alexandru Ruja le-a dobândit după un lung exerciţiu al lecturii şi al scrisului, trudind în preajma cărţilor şi a autorilor. Portretele sale sunt un exemplu de probitate ştiinţifică şi de dragoste pentru actul cultural. L-aş reţine, în special, pe cel închinat profesorului şi savantului Victor Iancu. Sunt luate în discuţie, descifrate în amănunt, pe lângă opera acestui “esteticean, critic, publicist”, formaţia sa aproape enciclopedică, activitatea jurnalistică, cele mai importante dintre ideile exprimate în lucrări editate, ori la cursul universitar, susţinut la Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara. Este scrutată atent teza de doctorat (cu prezentarea, în traducere românească, a Sumarului) etc.  

Vocaţia “recuperării axiologice”, identificarea detaliului grăitor, semnificativ, în spectacolul, uneori contradictoriu, al tabloului sau proiectarea individualului pe ecranul cuprinzător al generalului i-au prilejuit lui Alexandru Ruja câteva caracterizări pregnante: “Dacă unii scriitori din exil s-au fixat într-o ţară, Ştefan Baciu a fost un exilat itinerant, ajugând până în îndepărtatulul Honolulu. A cunoscut şi a intervievat personaje excentrice şi contradictorii ale istoriei ca Fidel Castro şi Che Guevara. L-a redescoperit în Peru pe Grigore Cugler, creatorul lui Apunake, scriitorul de o orginalitate aparte, aproape dispărut în lume…”, p. 200). Un destin oarecum asemănător – contactul cu lumea şi gustul pentru universalitate la Aron Cotruş, ataşat de presă la Legaţia Regală a României din Varşovia: “În Polonia, ca şi în Italia şi, mai târziu, în Spania, Aron Cotruş a trăit în mijlocul mişcării culturale moderne din veacul al douăzecelea, a cunoscut din interior aceste orientări” (p. 106).  

Cartea ne oferă şi câteva portrete, creionate în linii aproape clasice: “Victor Iancu a fost unul dintre esteticienii şi comparatiştii de seamă din România, cu drumul afirmării întrerupt şi distorsionat de multele întâmplări nefaste ale istoriei” (p.39);  

“Pentru Eugen Dorcescu experienţa existenţială se converteşte mereu într-o poezie de adâncă meditaţie asupra condiţiei umane în ipostaza individuală de fiinţă trecătoare, dar şi de permanentă raportare la forţa divină. Convertirea poetului este una de substanţă şi mişcă după sine conduita poetică şi existenţială” (p.121).  

Alcătuit cu vădita intenţie de a uni mai toate formulele şi direcţiile pe care, de-a lungul anilor, criticul şi itoricul literar, eseistul şi profesorul Alexandru Ruja le-a urmat, Lecturi – Cărţi –Zile este sinteza limpede a numeroaselor abilităţi ale autorului. Dincolo, însă, de pasiunea şi perseverenţa cărturarului, rămâne figura luminoasă a unui om, care şi-a înţeles vocaţia şi a avut încredere în rezultatele ei.  

 

Timişoara, 14 aprilie 2013  

 

Referinţă Bibliografică:
Alexandru Ruja: Lecturi - Cărţi - Zile / Olimpia Berca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 835, Anul III, 14 aprilie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Olimpia Berca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Olimpia Berca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!