Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Strofe > Valori > Mobil |   


Autor: Alex Ştefănescu         Publicat în: Ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012        Toate Articolele Autorului

Alex ŞTEFĂNESCU - POEZIA DATĂ ÎN DAR

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

A trecut vremea când o antologie era expresia dorinţei unui cititor pasionat (eventual profesionist) de a da şi altora ocazia de a citi poeziile care l-au încântat pe el. Acum o antologie se alcătuieşte din ambiţia unui critic literar de a se prezenta în faţa opiniei publice ca o instanţă supremă sau din nerăbdarea unei noi generaţii de poeţi de a se impune, după înlăturarea necruţătoare a celei dinainte.  

Ceva din farmecul culegerilor, crestomaţiilor, florilegiilor de altădată s-a pierdut. Aproape că-mi vine să mă adresez, copleşit de nostalgie ca Eminescu în Epigonii, predecesorilor noştri: „Voi, pierduţi în gânduri sânte, convorbeaţi cu idealuri;/ Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri”.  

Daniel Ioniţă este unul dintre ultimii romantici ai îndeletnicirii de antologator. Stabilit în Australia, la Sydney şi având altă profesie decât aceea de literat, el a continuat să citească, totuşi, de-a lungul anilor, poezie românească, aşa cum făcea şi înainte de a se expatria. „Toată povestea – explică Daniel Ioniţă – a început de fapt foarte modest. Intenţionam să traduc câteva poeme pentru copiii mei, nepoţii şi nepoatele mele şi alţi câţiva prieteni mai tineri. Numitorul comun al acestora era faptul că, deşi stăpâneau la nivel de conversaţie limba română, nu erau capabili să guste poezia românească. Nu erau capabili, cred eu, să pătrundă minunata ei adâncime – un pastel unic, dar variat, o voce deosebită printre marile valori poetice ale lumii.”  

Ce frumos ar fi dacă şi autorii de antologii profesionişti ar da dovadă de atâta candoare şi bunăcredinţă în întreprinderile lor! Dacă i-ar avea în minte, ca destinari ipotetici ai versurilor selectate, pe propriii lor copii!  

Munca de traducător, care este, într-un fel, şi o muncă de critic literar, l-a format, treptat, pe Daniel Ioniţă, astfel încât el are acum, se poate spune, o conştiinţă estetică. Dovada cea mai convingătoare o constituie tocmai această antologie a poeziei româneşti moderne, Testament, pe care a dus-o la bun sfârşit cu un efort ieşit din comun, dar, în mod paradoxal, şi cu plăcere. Prima remarcă pe care o putem face parcurgând sumarul antologiei este ignorarea inocentă a obligaţiilor pe care le are (sau crede că le are) un specialist. Daniel Ioniţă nu vrea să ilustreze curente literare şi nici să includă în cartea sa poezii cu valoare de documente de epocă. Scopul său este acela al fluturelui care zboară din floare în floare: să culeagă nectar liric cât mai dulce şi mai înmiresmat. Selecţia, fiind dezinteresată, netendenţioasă, este în acelaşi timp drastică. Din fiecare poet, autorul reţine o singură poezie, uneori două şi, în mod cu totul excepţional, trei.  

Poeziile alese sunt, în general, dintre acelea care plac încă de la prima lectură. Drept urmare, pot fi citite pe scenă, pot fi puse pe muzică şi, mai ales, pot fi folosite pentru înduplecarea unui vorbitor de engleză, care poate nici n-a auzit de România, să citească literatură română. Textele sunt aşezate în ordine cronologică, după anul naşterii poeţilor. Vasile Alecsandri, primul din sumar, este prezent cu un „pastel” bine-cunoscut, plin de o voioşie care se transmite cititorului: „Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă/ Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă/ Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi/ Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi./.../ Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare/ Străluceşte şi dizmiardă oceanul de ninsoare/ Iat-o sanie uşoară care trece printre văi.../ În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.” (Iarna) Urmează Eminescu (bine a făcut autorul selecţiei că n-a început cu Eminescu, ar fi fost un mod convenţional şi neconvingător de a-i evidenţia valoarea). Din opera lui poetică Daniel Ioniţă a ales cu un instinct artistic sigur sonetul Trecut-au anii şi Glossa. Sonetul este esenţă de eminescianism şi, în acelaşi timp, este povestea pe scurt a unei vieţi în care se poate recunoaşte oricine. Glossa îşi păstrează cadenţa de metronom gnomic şi în versiunea engleză: „Time is passing, time comes yet,/ All is old, and all is new;/ What for good or ill is set/ You can ponder and construe;/ Do not hope and do not worry,/ What is wave, will wave away;/ Though enticing with a flurry,/ Cold remain to all they say.”  

Aproape niciun poet român important nu lipseşte din sumar. După Vasile Alecsandri şi Eminescu, urmează Alexandru Macedonski, George Coşbuc, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Ion Barbu, Lucian Blaga, Radu Gyr, Magda Isanos, Mihu Dragomir, Ştefan Augustin Doinaş, Ion Caraion, Irina Mavrodin, Nora Iuga, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Nichita Stănescu, Nicolae Labiş, Grigore Vieru, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Ana Blandiana, Virgil Mazilescu, Adrian Păunescu, George Ţărnea, Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Leonida Lari, Liliana Ursu, Mircea Dinescu, Daniela Crăsnaru, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu, Daniel Bănulescu şi alţi câţiva, mai puţin cunoscuţi. Din Tudor Arghezi, Daniel Ioniţă a ales, inspirat, Testament, din George Bacovia – Decembre şi Plumb, din Ion Barbu – Riga Crypto şi Lapona Enigel, din Lucian Blaga – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi Risipei se dedă Florarul.  

Cu puţina engleză pe care o ştiu îmi da seama că celebrul poem al lui Radu Gyr, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane nu are aceeaşi forţă în traducere, din simplul motiv că numele Gheorghe şi Ion, la vocativ, elemente de bază în construcţia poemului, sunt inevitabil lipsite de rezonanţă afectivă în conştiinţa unor străini. Ştefan Augustin Doinaş figurează în sumar cu (probabil) singurul său poem scris într-o stare de graţie, Mistreţul cu colţi de argint. Nichita Stănescu este reprezentat de două poeme sentimentalabstracte, foarte nichitastănesciene, Luna în câmp şi Poveste sentimentală şi de un simpatic poem scris în argou, din tinereţe, Balada motanului.  

Daniel Ioniţă a ştiut ce să aleagă: poezii nu numai încântătoare, ci şi traductibile: „Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine-a orei,/ tu – la cealaltă,/ ca două toarte de amforă.” etc. – „Later on we met more often./ I stood on one side of the hour,/ you on the other,/ like two handles of an amphora.” etc. Exact cum speram, din antologie nu lipseşte Nicolae Labiş. Poemele sale Moartea căprioarei şi Dans, scrise cu spectaculosul său talent, îi vor încânta, n-am nicio îndoială, şi pe cititorii de limbă engleză. Din Grigore Vieru aş fi ales una sau două dintre emoţionantele poezii pe tema mamei; autorul antologiei a preferat Basarabie cu jale, care îl prezintă pe Grigore Vieru ca pe un poet vates, ceea ce este justificat. În afară de Nichita Stănescu, generaţia '60 mai cuprinde, în antologia lui Daniel Ioniţă, nume bine alese: Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Ana Blandiana, Virgil Mazilescu, Ioan Alexandru şi Adrian Păunescu.  

Fiind bilingvă, antologia îi va interesa, fără îndoială, şi pe cititorii români, ca pe o gală a poeziei româneşti moderne. Va fi, fără îndoială, şi contestată (tocmai pentru că nu se bazează pe raţiuni de politică literară), dar cu greu se va putea face abstracţie de ea.
-----------------------------------------------------------------------
* Prefaţă la volumul de poezie bilingvă „Testament” de Daniel Ioniţă. Editura Minerva, 2012  

Alex ŞTEFĂNESCU
Bucureşti
Noiembrie 2012
 

***  

POETRY PRESENTED AS A GIFT  

The time has passed for an anthology to be a desired expression of an impassioned reader (even a professional one) who renders unto others the opportunity to read poems which charmed him or her personally. These days an anthology is put together through the endeavour of some literary critic to present himself before public opinion as a supreme authority; or perhaps through the restlessness of a new generation of poets striving to be noted, after purging without mercy the previous currents and generations.  

To a great extent the charm of the collections, compilations and assemblages of the past has been lost. I almost feel like entreating our predecessors, overwhelmed by nostalgia like Eminescu in Epigonii: "You were speaking holy riddles, lofty ideals you would fly;/ We just smear some waves on oceans, and with some stars we blotch the sky".  

Daniel Ioniţă is perhaps one of the last romantics among anthology writers. Established in Australia, in Sydney, and working in a field different to that of a literary professional, he continued to read Romanian poetry, as he did before he left his native country. "The whole story of the translations - explains Daniel Ioniţă - started in fact in modest fashion. I intended to translate a few poems for my children, my nephews and nieces, and a few other younger friends. The common denominator for all these was the fact that, although they could speak the Romanian language conversationally, they were unable, I believe, to grasp the rare depth and beauty of its poetry – a unique and pastel varied, artistic voice among the great poetic art of the world."  

How refreshing it would be if professional authors of anthologies will display the same candour and good faith in their endeavours! If they would keep in mind, as a hypothetical intended audience of the selected poems, their own children!  

The work of translation, which is in a way the work of a literary critic, has shaped Daniel Ioniţă into developing an esthetical consciousness, I would argue. The most convincing argument for me is that he carried out this anthology of modern Romanian poetry, Testament, which he finalised with an extraordinary effort, but paradoxically with great pleasure. The first thing you notice while going through the index summary of the anthology is the innocent ignoring of the obligations which specialists have, or at least think they have. The author does not intend to illustrate some literary current or other, or to include in this volume poems which might have documentary or critical specialist value. His intentions are those of a butterfly flying from flower to flower: to collect the sweetest and most beautifully scented lyric nectar.  

His selection of poems, being unbiased by specialisation, is at the same time drastic. From every poet, the author retains one single poem, rarely two, and in a few exceptional cases, three. The poems are generally selected from among those which are attractive from the first reading. As such, they can be read in a live performance, can easily be put to music, and above all, can be useful in order to convince an English language reader, who has perhaps never heard about Romania, to pick up and read Romanian literature. The texts are organised in chronological order of the birth years of the poets. Vasile Alecsandri, the first on the list, is represented through a well know "pastel", brimming with of a joy easily transmitted to the reader: "From the sky the dreadful winter sifts and empties clouds of snow/ Of those cold and wand'ring snow drifts having gathered long ago/ Snowflakes fly, they float and quiver like white butterflies, so light/ Spreading icy flutters, briskly, turn the country's shoulders white.../ But at once the snowing ceases, clouds depart, the sunny glow/ Glitters now, caressing gently the white ocean made of snow./ Look outside, for through the valleys a light sleigh is gliding fair/ And the joyful sky is ringing, play-bells chiming through the air." (Winter).  

Eminescu follows (it is good that the author did not start with Eminescu, which would have been a conventional and unconvincing way of highlighting his value). Form his poetry, Daniel Ioniţă selected, with a surefooted artistic instinct, the sonet Gone are the years, and Gloss. The sonet is essentially eminescian, and at the same time presents the summary story of a human life, in which everyone can find a reflection. While Gloss translates its metronome caddece well into the English version: "Time is passing, time comes yet,/ All is old, and all is new;/ What for good or ill is set/ You can ponder and construe;/ Do not hope and do not worry,/ What is wave, will wave away;/ Though enticing with a flurry,/ Cold remain to all they say.”  

Almost no important poet is missing. After Vasile Alecsandri and Eminescu, follow Alexandru Macedonski, George Coşbuc, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Ion Barbu, Lucian Blaga, Radu Gyr, Magda Isanos, Mihu Dragomir, Ştefan Austin Doinaş, Ion Caraion, Irina Mavrodin, Nora Iuga, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Nichita Stănescu, Nicolae labiş, Grigore Vieru, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Ana Blandiana, Virgil Mazilescu, Adrian Păunescu, George Ţărnea, Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Leonida Lari, Liliana Ursu, Mircea Dinescu, Daniela Crăsnaru, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu, Daniel Bănulescu, and a few other lesser known poets. From Tudor Arghezi, the author selected, again in inspired fashion, the title poem Testament, from George Bacovia - December and Lead, from Ion Barbu - King Crypto and the Lapp Enigel, from Lucian Blaga - I do not crush the crown of this world's wonders, and To waste is prone the month of May.  

With the little English skill that I posses, I believe that Radu Gyr's famous poem Rise up you Gheorghe, rise up you Ion, could not possibly have the same force in translation, for the simple reason that the typically Romanian names Gheorghe and Ion, used in the vocative as basic elements in the construction of the poem, must be somewhat bereft of their emotional resonance and consciousness, for the foreign reader. Ştefan Augustin Donaş is represented with (perhaps) his one and only poem written in a state of grace, The silver fanged boar. Nichita Stănescu is present through two pems of abstract romanticism, very typical for him, Moon in the field and Sentimental story, and through a poem written in the jargon of his early years, Ballad of the tomcat.  

Daniel Ioniţă is very adept in selecting his poems: not just enchanting, but also quite translatable: - „Later on we met more often./ I stood on one side of the hour,/ you on the other,/ like two handles of an amphora.” etc. As I hoped, the anthology is not missing out on Nicolae Labiş. His poems Death of a dear and Dance, written with spectacular talent, will delight, I am sure, the English readers. From Grigore Vieru I would have selected one or two of his emotionally charged poems on the theme of the mother; the author prefered Bessarabia with sorrow, which represents Vieru as a poeta vates (a visionary poet, a seer poet), which is quite justified. Apart from Nichita Stănescu, the 60ies generation contains in Daniel Ioniţă's anthology, poets who were, again, well chosen: Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Ana Blandiana, Virgil Mazilescu, Ioan Alexandru and Adrian Păunescu.  

Being bilingual, the anthology will present interest, without a doubt, for Romanian readers as well, as it displays a pageant of the modern Romanian poetry. It will be critqued and contested, for sure, and this is exactly because it is not considering literary politics as its fundamental rationale), but it will be difficult to ignore.  

Referinţă Bibliografică:
Alex ŞTEFĂNESCU - POEZIA DATĂ ÎN DAR / Alex Ştefănescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 699, Anul II, 29 noiembrie 2012, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alex Ştefănescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Alex Ştefănescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!