Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Compozitii > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 946 din 03 august 2013        Toate Articolele Autorului

Al Florin ŢENE - EROSUL CA ARTĂ ÎN SECOLUL AL XVIII - LEA ROMÂNESC
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Veacul al XVIII-lea a fost văzut adesea de unii istorici romantici europeni ca „secolul fericirii”, dar pentru români s-a dovedit a nu fi fost „fericit”. Dimpotrivă, locuitorii spaţiului carpato-danubian, care nu aveau, încă, conştiinţa de românitate, au trăit o epocă apăsătoare. Stăpânirea străină, războaiele, jafurile şi amputările teritoriale, au făcut ca viaţa să pară un calvar în care traumatismele istorice lăsau arareori clipe de linişte. Dar cum putea o asemenea realitate istorică să procure şi clipe de iubire între sexe? Răspunsul este simplu. Viaţa şi sentimentele omeneşti nu puteau fi oprite de vicistitudinile vremurilor. Omul este dotat de Dumnezeu cu acest nobil sentiment, specific numai speciei umane, şi el se afirmă indiferent de vremuri şi anotimpuri.  
 
În acest context istoric motivul erotic era întreţinut de cărţile populare. Acestea s-au bucurat la noi de receptivitate abia în secolul XVIII, chiar dacă în unele cazuri primele lor traduceri datează din perioada anterioară. Este vorba de Alexandria, foarte mult gustată în vechea noastră cultură, scriere pigmentată de scene ale iubirii „la prima vedere”, precum aceea în care Neatinav se arată „săgetat la inimă de frumuseţile” Olimpiei, aşa cum le găsim în „Cărţile populare” (volumul I, pag.14). O întreagă moştenire sentimentală cathară era cuprinsă în această literatură, precum şi în „Istoria Troadei”, cu portretul ideal al frumuseţii feminine, ilustrată prin Elena („mai frumoasă decât toate muierile dă lume, că unde o vedeai, părea-ţi că iaste zugrăvită, cum spun la istorii”), cu ipostazierea iubirii (şi-au găsit vremea şi-au început a-şi arăta dragostile unul către alt), dar cu încheierea severă a morale creştine, ce înfiera adulterul: „Vedeţi, fraţilor, ce-au făcut spurcata Elena şi cu spurcatul Alexandru Parij? Aceasta agoniseau dragostele muiereşti ... ”.  
 
Erotica se dovedea o component mult mai întinsă a vechilor cărţi populare. Pe acest fundal s-a întemeiat Sindipa, presărând lecţii morale despre iubire şi ispitele sexului frumos. În acest context, mai bine este reliefat în Istoria lui Imberic, povestea tinerilor îndrăgostiţi care au fugit în lume, sau în Erotocritul, în care eroul „s-au nebunit de dragostea Aritusei”, ca şi eroina în cauză care „se arde şi frige pentru dragostea lui”, ambii jurându-şi în final „pîn' la moarte să ne aşteptăm cu curată ficiorie” (ibidem, vol.II,p.71).  
 
Printre cărţile gustate în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre, trebuie amintite „Imberie şi Margarona”, „Istoria ethiopicească” şi „Istoria lui Alţidilas şi a Zelidei” („a doi tineri libovnici”), ce îngăduiau cititorului să se regăsească în toată trăirea lor sufletească. Dar, trebuie să insistăm asupra altei cărţi Istoria lui Filarot şi Antusa, care se remarcă prin cristalizarea în formă românească a discursului erotic de sorginte medieval, pe care vechea moştenire cathară din mediile cavalereşti l-a opus doctrine iubirii creştine, lui Agape. O meditaţie asupra simţământului se dovedea instructivă, de aceea Istoria lui Filarot şi Antusa exprima şi o nouă atitudine faţă de dragoste, sancţionând cu un plus de înţelegere prezenţa ei, fiindcă - se arată – „din ceasul ce să răneşte de săgeţile ei“, omul devine altul, prin noua sa încărcătură afectivă, emoţională. Dar elogiul iubirii nu era făcut până la capăt. Elogiul ibirii nu era făcut până la capăt, considerându-se „mai fericit { ... } acela carele n-a căzut în primejdia dragosti, pentru că dragostea cu cât este mai întâiu de dulce, cu atât în urmă este amară şi plină de feluri de griji şi primejdi.“(Cărţile populare, p.42 ). Nu erau puţini cei care doreau să se iniţieze în tainele lui Eros. O făceau pe cale livrescă având la îndemână scrieri precum „Floarea darurilor”, cu un capitol „Pentru dragoste”. Nevoia cunoaşterii sale era întemeiată pe ideea „că nimenea nu poate să iubească vreun lucru deacă mai înainte nu-l va cunoaşte“. De aici, nevoia definirii sentimentului în variatele sale accepţii, ca devoţiune confesională „mai deasupra de toate”, dar şi ca „dragostea părinţilor, apoi pentru a priatinilor, deci, pentru dragostea muierilor”. Trebuie să amintim „Ceasornicul domnilor”, cu numeroase referiri la experienţa erotică, expuse adesea, sub formă de pilde şi maxime: „că nici o lege cei iubiţi nu sufăr”; „dragostea face preom a nu vide ace vede şi a vide ace nu vede” (Arhivele Basarabiei, IX, 1938, p.27. )  
 
Motivul iubirii apărea şi în cărţile străine în traducere românească. Acestea erau „Cugetările lui Oxenstiern”, „Narchis”, după Rousseau, sau în original, precum „L' art d`aimer” după Ovidiu sau 2La vie et les amours du chevalier de Faubas”(14 vol.), pe care Marieta Cantacuzino le avea în biblioteca sa înainte de 1821, aşa cum specific Dan Simionescu în „Probleme de educaţie şi învăţământ în literature parenetică” (1965, p. 714).  
 
Nimic mai firesc ca Erosul să se desprindă din paginile cărţilor şI să străbată viaţa secolului fără a fi doar o „sugestie de lectură”. Ne aflăm, totuşi, departe de o modificare esenţială a comportamentelor, în spiritual „regulilor” din renumitul „Catechisme des gens maries”, scris de Pere Feline şi publicat în 1782. Un personaj al acestei lumi în schimbare îşi destăinuie printre rânduri trăirile în laconicele însemnări făcute pe margine unui „Ceaslov” din 1795. Se numea Ioniţă Măgură ce s-a căsătorit la 20 de ani cu Anica. Ea a murit în 1808 şi soţul consemna evenimentul cu duioşie reţinută.  
 
Din anonima istorie a celor mulţi răzbate astfel un crâmpei de viaţă, în care, peste toate frământările zilnice, iubirea aruncă câteva raze senine.  
 
Al Florin ŢENE  
Cluj-Napoca  
1 august 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Al Florin ŢENE - EROSUL CA ARTĂ ÎN SECOLUL AL XVIII - LEA ROMÂNESC / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 946, Anul III, 03 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!