Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014        Toate Articolele Autorului

Adrian Enache. nu se poate un Adrian Enache bătrîn
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Există o întrebare inspirată de efervescenţa şi vulcanismul pe scenă al artistului Adrian Enache: de ce umbra se-aşterne plat şi inert în spatele unui obstacol, de ce obstrucţionează lumina în lucrarea ei de întindere şi lărgire a drumului privirii, de ce foaia de umbră ascunde lumea, pe când suliţele luminii îi descoperă măreţia?! Totodată, de ce stânca tace şi-i rece a dezolare şi moarte pe când furtuna zguduie a vivacitate şi trezire din împietrire; de ce-n copacii pădurii domneşte tumultul vieţii şi-n iarbă vieţuiesc gâze? Răspunsul e aproape: din unul şi acelaşi motiv din care Adrian Enache străluceşte şi clocoteşte pe scenă, motivul unei energii inepuizabile, unei vârste fără ani, unui har nesecabil!  
Întreaga lui viaţă artistul nu a mers pe sub o altă umbră decât pe sub umbra virtuţilor care-i a celor puţini şi nici pe sub alt soare decât cel al tuturor?! Numai că umbra virtuţilor, pe artist îl umbreşte nu-l întunecă, iar soarele îl îmbracă în lumină nu-l arde! Un artist este vrednic de umbra virtuţilor când urcă, nu când coboară şi când trepidează, nu când se odihneşte la umbră.  
Artistul Adrian Enache este propulsat de propria-i energie descătuşată în uragan, la umbra virtuţilor, are praf de puşcă în voce, iar scena de sub picioare e mare înfurtunată. Despre aceasta, prezentatorul Octavian Ursulescu avea să consemneze într-o carte album dedicată artistului de fanii entuziaşti în jurul Ioanei Matfeev, fană cu multă afectivitate şi prin aceasta, disponibilitate de colaborare la alcătuirea prezentării de faţă: „Apariţia pe scenă a lui Adrian Enache este ea însăşi un spectacol, face toţi banii, cum se spune! Mergeţi să-l vedeţi într-una din montările de la Teatrul de revistă «Constantin Tănase», unde realmente străluceşte, este pus în valoare, se simte în elementul lui, pentru că Adrian Enache trebuie lăsat să facă tot ce vrea, ce simte, îndemnat să se dezlănţuie, neînchistat în reguli, rigori, limite. Merită să vedeţi cum oameni în vârstă nu se mai pot stăpâni, se ridică în picioare, bat din palme, cântă cu el, sunt antrenaţi într-o frenezie a cântului. Adrian Enache este, hotărât lucru, show man-ul total, cântă, dansează, se unduieşte din şolduri, genunchii parcă o iau razna, dar ştiu foarte bine ce au de făcut. Urmăriţi-l cu atenţie şi veţi constata cât de elegantă este mişcarea sa scenică-modernă, dezlănţuită, dar perfect coordonată, gândită până în cele mai mici detalii. Am fost şi rămân un fan necondiţionat al lui Elvis Presley, de aceea îl văd uneori parcă reîncarnat în gălăţeanul acesta chipeş şi plin de vervă, niciodată încruntat, ursuz. Enache are charismă, transmite optimism şi bucurie, el nu înşiruie niciodată câteva melodii şi atât, cum fac alţii, ci transmite o stare - una de bine, de fericire, de relaxare. Impresionant este şi faptul că el abordează un repertoriu extrem de vast, putând cânta absolut orice, de la rock and roll, romanţe, piese orientale, canţonete, balade pop la muzica clasică, nemaivorbind că show-ul său scenic este unul copleşitor, nu apuci să respiri, eşti ţinut permanent în şocuri electrice: imită instrumente, cântăreţi indieni, se ascunde după copaci ca în «O floare şi doi grădinari», spune bancuri, dialoghează cu publicul. Din acest punct de vedere, Adrian Enache trebuie neapărat văzut la un eveniment special, o aniversare sau chiar o nuntă”.  
Nu e de înţeles, în măsura capacităţii umane, de ce, după colosalul număr de ani de la însufleţirea lutului în primul om al universului, deşi urmele vârstei sunt mult prea evidente pentru a mai fi necesare, Dumnezeu nu se decide să înceteze efectele anilor, lăsând ca tinereţea să dăinuie până la moarte, dacă tot nu se poate încredinţa omului veşnicia. Aşa se face că e de neconceput un Adrian Enache bătrân! El a rămas tânăr, aşa cum este cunoscut de la prima apariţie pe scenă. Asta înseamnă mai ales că, în viaţa solistului de muzică uşoară, verva vieţii fără să respingă echilibrul, nu duce la exces, după cum nu duce nici la irosire. Adrian Enache îşi arde în foc funia anilor, dar nu consumă viaţa din ei. Înapoi e urma, înainte e calea. Nici un milimetru de drum nu e schiţă, e spirit şi fiinţă, e frenezie şi luciditate, e viaţă şi dinamul vieţii, e reputata autoritate a timpului şi temerara apărare de el, e mirajul muzicii şi actul ei.  
S-a născut pe 12 iunie 1966, la Galaţi. A urmat cursurile Școlii nr 6 și liceul Alexandru Ioan Cuza din Galați, apoi a absolvit Institutul Politehnic, secția Metalurgie, devenind inginer.  
Începuse de copil să joace fotbal şi a făcut parte chiar din lotul de juniori al României, în 1976, dar părinţii l-au povăţuit să prefere ghetelor învăţătura. Atracţia lui magică avea să fie însă, muzica! Solist fiind la Phoebus, unde l-a avut coleg pe cunoscutul chitarist Nicu Patoi, a primit din partea formaţiei „Compact” oferta de solist vocal în locul lui Paul Csucsi care plecase pentru o perioadă în America. Nu a dat curs acestei oferte, fiind în primul an la facultate şi alegând să acorde atenţie pregătirii pentru a desăvârşi studiile universitate, cel puţin până la obţinerea diplomei de inginer, nerenunţând însă la proiectele muzicale, alături de gălăţenii săi.  
Momentul cardinal al viitorului său artistic îl constituie întâlnirea cu interpreta Mihaela Runceanu care i-a propus să urmeze cursurile Școlii Populare de Artă la clasa ei şi a lui Ionel Tudor. Astfel, Adrian Enache se va alătură unui şir eminent de elevi trecuţi prin filtrul profesionist muzical al regretatei interprete şi va fructifica această ocazie în timpul cel mai scurt. În 1989 a participat la festivalul de la Mamaia dar, din pricina stilului său considerat în exterioritatea impunerilor dezaxate ideologic din acea vreme, a fost descalificat. Un an mai târziu regimul cade, iar solistul perseverează, și obține locul al II-lea la secțiunea Interpretare, locul I fiind cucerit de Laura Stoica..  
În anul 1992, melodia „Moartea mea e dragostea” compusă de Dani Constantin, devinind un hit, intră în atenţia regizorului TVR care s-a deplasat special pentru Adrian Enache la Galați şi a filmat videoclipul piesei, inclusă în acelaşi an pe o compilație alături de alți artiști în vogă atunci. A urmat o perioadă de confirmare, cu participări numeroase la emisiunile radiofonice și de televiziune, ale tânărului interpret ce promitea. În 1994 a înregistrat împreună cu Monica Anghel, Vlad Fugaru și Aurelian Temișan imnul campionatului de fotbal pentru echipa națională, intitulat „Să fii cel mai bun”. Urmează un an cu-adevărat prolific pentru cariera sa, anul 1996 în care a participat la secțiunea „Șlagăre” a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară „Mamaia” cu piesa „Totul e o loterie”, după care a fost invitat în recitalul pe care Elena Cârstea l-a susținut pe scena festivalului „Cerbul de aur” și a participat, totodată, în festival. 1966 este anul în care Adrian Enache şi-a lansat primul album, sub egida Intercont Music, un prilej pentru presa de specialitate de a-l numi pe artist sex-simbolul muzicii românești, iar pentru artist de lansare a şampaniei ce-i poartă numele. Sub semnul unei vădite admiraţii, Arina Avram scrie o carte care-l are ca personaj principal pe Adrian Enache: „A alerga după o stea”.  
Fulminanta apariţie în orizontul spectacolului muzical a artistului Adrian Enache se constituie în motiv de a fi supradenumit „copilul teribil al muzicii românești”. În 1997 a obţinut locul al II-lea la festivalul Internațional „Pamukalle” din Turcia iar în anul următor a fost invitat în recital la același festival și a cântat în deschiderea concertelor, alături de Diana Ross și Tom Jones - idolul său pe care îl întâlnise şi în 1966 la Festivalul „Cerbul de Aur” şi chiar a şi ciocnit cu el un pahar de șampanie. La rândul său, celebrul Tom Jones l-a apreciat pentru calitățile vocale, acceptându-i invitaţia de a cânta împreună la lansarea primului său album, refrenul melodiei „Delilah”.În 1998 Adian Enache, alături de Marina Florea, Sanda Ladoși, Daniel Iordăchioaie și Aurelian Temișan a partiocipat la selecția națională a concursului Eurovision cu piesa „E, e, e iubire”. Melodia a devenit unul din șlagărele anului, bucurându-se de invitaţii la majoritatea posturilor de radio din țară. În același an a câştigat trofeul la festivalul „Cântecului de Dragoste”, cu această piesă, iar la secțiunea „Șlagăre” a Festivalului de la Mamaia, va participa cu piesa „Eşti o simplă amintire”, compusă de Viorel Gavrilă.  
Timpul celui de-al doilea album nu s-a lăsat aşteptat şi în 1999 Adrian Enache l-a lansat, sub denumirea sugestivă, „Nebun după Fe.Me.i”, la care a colaborat cu Adrian Ordean, 1Q Saphro, Dan Teodorescu (trupa Taxi) etc. A fost declarat solistul anului pentru acest album, difuzat şi pe unele posturi de radio private. În același an a participat şi la Mamaia, secțiunea Creație, cu piesa „Viață de artist” pe muzica lui Ionel Tudor şi a susţinut şi un recital, alături de Monica Anghel, Mirabela Dauer și Daniel Iordăchioaie.  
În 2000, din nou la secțiunea Creație a festivalul de la Mamaia a cântat piesa „De azi îți promit” pe muzica lui Adrian Romcescu şi a susţinut împreună cu Laura Stoica, după zece ani de la debut, un recital. Un succes deosebit îi surâde în anul 2001, obţinând Premiul pentru cea mai bună voce masculină și locul al III-lea la Festivalul Internațional „Vocile Asiei” din Kazahstan. În același an a lansat şi un nou album în colecție privată, intitulat „My favourite songs” care cuprinde o colecție cu cele mai îndrăgite ever-greenuri dar și piese din repertoriul propriu. Dar marea realizare artistică a lui Adrian Enache o constituie cea din anul 2002 când, la festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia câștigă trofeul cu melodia „O singură noapte”, pe muzica lui Andrei Kerestely. Este acelaşi an în care casa producătoare Roton îi propune o schimbare totală de look, lucru acceptat de solist şi la finele căruia lansează cel de-al 4-lea album din carieră intitulat „O singură noapte”.  
Ca director artistic la Complexul Orizont din Predeal, Adrian Enache realizează în fiecare an programul artistic de sărbători. Johnny Logan este doar unul din invitații de marcă pe care artistul i-a avut ca invitați într-un an de Revelion.  
În 2006 artistul este evocat în două apariţii editoriale : partea a doua a cărții lansate în 1996, cu titlu revizuit, „Ispita”, semnată Arina Avram şi „Bucate cu dragoste”, un volum de bucate scris de bucătarul Jakob Haussmann. Fotografia lui Adrian Enache apare pe coperta cărții fiind numit de către autor nașul ei. Din anul 1999 Adrian Enache este angajatul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București. A debutat în acest Teatru cu muzicalul „Nota 0 la purtare” în care joacă alături de Aurelian Temișan.  
Cel mai profund şi deopotrivă proeminent în toată cariera artistică a interpretului Adrian Enache se distinge consacrarea în spectacolul muzical, ca şi aspiraţia şi tonusul aspiraţiei. Adrian Enache e un solist de muzică uşoară, debordant ca vulcanul. Singurul obiect al contoversei în raport cu vulcanul e că nu cenuşă izbucneşte din glasul său, nici lavă fără fiinţă, ci cântec şi entuziasm. Spectacolele în care joacă Adrian Enache la „Tănase”, dar şi pe scenele de oriunde, ori la televiziune, poate că mult prea rar aici, din cauze arhicunoscute, denotă că nu e efemeră clipa dacă are roade.  
Şi are roade neîntocmite, roade care înmuguresc din spirit şi înfloresc în viaţa sufletească a unui public tot mai chemat la spectacol, deşi e tot mai refuzat la bunăstare. Spectacolele în care joacă Adrian Enache, dar nu numai datorită lui, ci întregii pleiade de artişti sfinţi ai scenei româneşti clădesc certitudinea că destinul unui neam neagă trăirea sub pedeapsă şi propune recurgerea la visuri.  
Ar fi greşit să credem că românului nu i-a mai rămas nimic. Cât timp locuieşte între frontiere unde cântecul mai are libertate i-a mai rămas mult de la Dumnezeu! Din această perspectivă a judecăţii, Adrian Enache este acoperit de laude, ca unul dintre cântăreţii iubiţi de neam!  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Adrian Enache. nu se poate un Adrian Enache bătrîn / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!