Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Veturia Adina Colceag         Publicat în: Ediţia nr. 815 din 25 martie 2013        Toate Articolele Autorului

Adina Veturia COLGEAG - „ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Numărul creaţiilor literare de mare amploare, semnate de cunoscutul romancier Ion Catrina, se îmbogăţeşte prin apariţia romanului „Întoarcerea”, cu o nouă şi valoroasă lucrare. Scriitorul abordează şi de această dată tema sa preferată, disoluţia proprietăţii individuale în condiţiile vitrege ale anilor secolului trecut, aşa cum a mai făcut-o, cu mare succes, în unele dintre lucrările sale anterioare, din care amintim aici: „Potecile destinului”, „Tărâmul umbrelor”, „Cerul infernului”, „Pământul îngerilor”, „Urmaşul”, „Păpuşa de sticlă” şi „Castele de nisip.”  
 
Şi în romanul „Întoarcerea” se continuă abordarea aceloraşi complexe probleme sociale care au răscolit viaţa oamenilor, în timpul războiului şi, mai ales, în perioada care a urmat. De această dată scriitorul explorează cu predilecţie mediul urban, în care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii şi care-i este extrem de familiar. De această dată, principalul incriminat este, în mod direct, factorul politic. Totalitarismul este determinant în ruinarea marii proprietăţi, în distrugerea până la temelii a clasei de mijloc şi pauperizarea accentuată a ţării.  
 
Eroii cărţii suferă nedreptăţile regimului, deşi nu se fac cu nimic vinovaţi faţă de acesta. Suferă doar că există, suferă pentru că sunt fiii unor oameni puţin mai înstăriţi decât semenii lor, suferă pentru că ei trebuie să fie daţi exemplu faţă de masele care trebuiau să fie „educate”. Singura lor vină este aceea că s-au născut şi au trăit în asemenea vremuri. Întregul aparat de partid şi de stat a fost clădit pe ideea urii şi terorii. Cohorte de activişti de partid au fost pregătiţi să semene dezbinarea şi ura, pentru ca doar ei şi, cei de teapa lor să ajungă în poziţii dominante. Aparatele coercitive ale noului sistem au folosit tot arsenalul fizic şi psihic, de care au dispus, pentru a extermina oponenţii şi pentru a instaura un regim de teamă şi teroare. Teroarea, ca politică de stat, era cultivată şi întreţinută şi cu ajutorul unor colportori înregimentaţi organelor de propagandă. Ei răspândeau idei defetiste printre oameni pentru a le înfrânge voinţa şi dârzenia. Semănau teama prin propagarea zvonurilor despre pedepse ipotetice faţă de cei ce vor fi găsiţi vinovaţi de nesupunere. Paralizaţi de frică, oamenii cinstiţi nu puteau să mai acţioneze. Acesta a fost sistemul de control şi de dominare al regimului.  
 
În acest sens, edificator este faptul că, în casele familiei Grigorescu Ploeşteanu, confiscate în mod abuziv de noul regim, au locuit cu predilecţie activişti de partid şi salariaţi ai M.A.I. Este o ironie amară a sorţii că, tocmai la aceşti oameni, familia nedreptăţită trebuia să-şi caute sprijin şi dreptate. Ilie, copilul ingenuu, sosit de la ţară, se integrează într-o familie înstărită a oraşului. Ca urmare a devotamentului şi a abnegaţiei sale, el este adoptat de această familie. Împroprietărirea sa, cu numai câţiva ani înainte de instaurarea noului regim, n-are nimic comun cu exploatarea şi asuprirea maselor populare. Noii conducători ai puterii locale îi confiscă averea, în mod abuziv, în numele unor reglementări guvernamentale şi-i dau pe mâna securităţii, numită eufemistic: organ de „reeducare”. La o cercetare ulterioară, Toni constată că totul n-a fost decât un exces de zel al organelor locale. Nimic din ceea ce au făcut ei n-a avut o temeinică acoperire legală.  
 
Exmatriculările lui repetate, din toate şcolile statului, aveau la bază, doar, denunţuri ale unor concetăţeni „pătrunşi de înalt spirit civic” care, asemenea eroilor lui Bulgakov, şi-au făcut o meserie din delaţiune, pentru a pune mâna pe apartamentul vecinilor. Pe unii dintre ei, sine ira et studio 1.), Toni a putut să-i privească în faţă la mulţi ani după laborioasa lor activitate. Toţi erau pătrunşi de sentimentul că şi-au făcut datoria faţă de patrie şi popor.  
 
Romanul se desfăşoară pe mai multe planuri paralele. În principal, el se constituie din avatarurile familiei Grigorescu Ploeşteanu. Paralel cu destinul tragic al acestei familii se desfăşoară o acţiune kafkiană, halucinantă, de urmărire a tânărului doctor veterinar Vener Grigorescu. Ca efecte colaterale ale acestei ample activităţi de urmărire, a presupuşilor infractori sau, mai bine zis, a acestor prieteni ai duşmanilor regimului local, se înscrie şi urmărirea şi persecutarea lui Fănică, o victimă nevinovată a acestei încrâncenate pedepsiri.  
 
Structura romanului relevă o trecere graduală de la umorul şi seninătatea atmosferei de la început, din gândirea şi comportamentul personajelor, când norii negrii nu se strânseseră, încă, deasupra destinelor oamenilor, spre incertitudinea, teama şi suferinţa de mai târziu. Vener se luptă eroic cu o haită de patrupede înfierbântate şi Ilie trebuie să suporte ironiile băieţilor mai mari, în vizita de la croitorie sau, suferă în momentul în care Ionică nu i se adresează pe nume.  
 
Pe măsura desfăşurării evenimentelor, tonalitatea se schimbă şi cartea scriitorului Ion Catrina oferă o chintesenţă a suferinţelor umane inutile, dictate de un regim de depersonalizare şi alienare a individului. Reacţia scriitorului se înscrie în avangarda luptătorilor pentru adevăr din literatura română contemporană. Sunt puţine lucrări actuale care demască cu atâta virulenţă şi cu atâta veridicitate atrocităţile vechiului regim.  
 
Nici perioada obscură a unei, aşa zise tranziţii spre o lume mai bună, nu scapă de sub ironia pamfletară a scriitorului. „Care revoluţie? A fost marea înghesuială. Noi, prostimea, ne-am înghesuit la televizor, să privim cum cade tiranul, iar ei s-au înghesuit, să acapareze funcţii şi afaceri profitabile”. Această definiţie a lui Haralambie este mai mult decât reală. Eroii cărţii au simţit prin contact nemijlocit acest lucru.  
 
Distrugerea economică a ţării este încă un subiect de analiză şi de stringentă actualitate. Scriitorul se fereşte de concluzii exhaustive, dar săgeţile lui sunt punctual ţintite spre problemele actuale, reale şi majore ale societăţii româneşti contemporane. Realităţile zguduitoare, din timpul studenţiei lui Toni, sunt terifiante şi de neconceput într-o lume normală. Numai că societatea românească n-a traversat aceste vremuri în mod normal. Tot ceea ce s-a întâmplat a fost atipic, a fost un experiment liber al unor fantezii bolnave. Eroi ca Ilie, Toni, Vener, Fănică, Valeria etc. sunt nişte victime inocente ale regimului. Ceilalţi, cum ar Teodora şi Nineta sunt victime colaterale.  
 
Personajele secundare sau episodice sunt mai puţin realizate. Costică, Mitică, Marian Şuţă etc., sunt personaje ambigui, fără personalitate şi fără importanţă majoră, dar ele dau o anumită culoare romanului. Alături de personajele principale, ele aduc o susţinere naraţiunii şi o întregesc în definirea ei plenară. Marii jucători de pe scena romanului sunt, în acest fel, mult mai bine portretizaţi şi caracterizaţi în contextul sociopolitic al vremii.  
 
Autorul nu are intenţia de a crea super eroi. Eroii lui sunt oamenii obişnuiţi situaţi printre noi. Sunt oamenii care au avut această nefericită experienţă în timpul totalitarismului. Mediul rural nu lipseşte cu desăvârşire din carte, dar el este prezentat într-o lumină ştearsă, mai mult idilică şi pitorească, faţă de lucrările din trecut. Ilie a crescut la ţară, doar o mică parte a vieţii lui, iar Toni îşi aminteşte ca prin ceaţă de escapadele estivale de la bunici. Acum, se simte o mult mai mare detaşare a autorului faţă de sat şi de problematica lui. Perioada rurală este prea îndepărtată pentru a mai crea emoţii puternice. Războiul şi, mai ales, perioada cruntă care a urmat, constituie coloana vertebrală a naraţiunii.  
 
Acţiunea romanului se bazează, ca de fiecare dată, pe fapte reale, pe documente autentice, pe discuţii directe cu martori oculari. În aceste condiţii autorul creează personaje credibile, viabile, cu o mare posibilitate de regăsire a lor în lumea reală. Mulţi se vor recunoaşte în paginile cărţii sau vor recunoaşte cunoscuţi de-ai lor, din vremurile, nu demult, apuse. Alţii se vor simţi solidari, prin experienţe de viaţă similare, cu eroii cărţii. Avem de a face, de această dată, cu o carte document, o carte evocativă şi demascatoare în acelaşi timp. Romanul recreează frânturi din viaţa de altă dată a oraşului. În final, el se constituie ca un recviem pentru cei care nu mai sunt printre noi.  
 
Prof. Veturia Adina COLCEAG  
Craiova  
25 martie 2013  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Adina Veturia COLGEAG - „ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA / Veturia Adina Colceag : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 815, Anul III, 25 martie 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Veturia Adina Colceag : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Veturia Adina Colceag
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!