Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Foileton > Mobil |   



A doua scrisoare din Corsica de la prof. Vintilă Purnichi
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tot citind din Emil Cioran (1911-1995), nu ştiu dacă trebuie să-l admir sau să-l detest. Acest sceptic nemântuit, la tot pasul exprimă dispreţul faţă de orice, chiar şi faţă de limba română şi faţă de de poporul din care s-a ridicat. Iată numai câteva exemple: “Româna limba cea mai urâtă şi pocită dintre toate” (E.C, “Caiete”, II, pag.31); “Să aparţii unei ţări ca România fără trecut şi fără viitor” (ibidem, pag.95); Românii - totul frivol. Până şi evreii noştri”(pag. 28).  
  
Referitor la “evreii noştri” vă trimit pag.63 din “Politice” Ed. Humanitas, Bucureşti 1997. După această caracterizare a românilor dl.H.R.P. ajunge director al I.C.R. cu singuril scop, acela de a promova cultura română în lume. Iată un nou paradox al zilelor pe care le trăim. Revenind la Cioran, care în toate cele trei volume de “Caiete” abundă în expresii nefavorabile nouă şi mă întreb firesc: de ce atâta aversiune? 
  
Oare nu pentru că scepticul din Montparnasse a făcut parte din mişcarea legionară şi aici în Franţa aceasta nu dădea deloc bine? Dv. ce părere aveţi? De altfel, însuşi autorul de “aforisme” mărturiseşte de o relevanţă dezarmantă: “Cititul mi-a devorat gândirea” sau “tristeţea mi-a distrus toate talentele” ... Chiar şi fostul preşedinte al Academiei Române, critical Eugen Simion se întreabă: “Ce rost are să scriu despre un autor care declară că nimic nu are sens ... Să scriu despre sensul nonsensului?”, 
  
Din acest skepticism al incurabilului solitary se naşte meditaţia în care abundă neliniştea şi eşecul. Singulară în felul ei Opera sa stârneşte controvers şi dispute. Exprimând o mare admiraţie faţă de doi filozofi stoici ai antichităţii, un sclav şi un împărat (Epictet şi Marc Aureliu) Cioran despre al treilea mare stoic afirmă: “Seneca, un palavragiu”. Iată o nouă deziluzie a mea fiindcă pentrz Seneca (cca 4 î.Hr. – 65 d.Hr.) am o mareadmiraţie. Se pare că a fostexilat aici în Corsica. CE bine bine era dacă îl citeam la timp, în tinereţe ...  
  
Dar să lăsăm criticile asupra celor mari şi să ne bucurăm de geniul lor (înţelepciunea) care îi aşează printer mai marii lumii. Mai întâi câteva “perle” care să ne înveselească: “Patru ore de monolog în care mi-am etalat răutăţile cele mai secrete. Şi când mă gândesc că îndrăznesc să-I critic pe alţii. Ce lepră!” (Caiete II, pag.7); “Bulimia şi abulia mer mână în mână. Când văd un câine sau un porc repezindu-sela mâncare îl înţeleg ca pe un frate” (ibidem, p.16); “Sartre voios, spilcuit ca un cintezoi la braţ cu o blondă tânără” (p.41); “Slujbă de înmormântare ... Ce deriziune! Să spui că Iisus şi îngerii o aşteaptă în Paradis pe baba asta care ani de zile m-a călcat pe nervi cu aparatul ei de radio. Ce tupeu, la preot” (Caiete III, pag.162). 
  
Dar găsim la Emil Cioran şi adevăruri care-i fac mare cinste ştiind că Hitler era omul pe care-l ura cel mai mult. Iată cum scrie despre aliatul lui Hitler: “Mareşalul Antonescu este foarte nebun, însă a dat totuşi dovadă de înţelepciune şi omenie: a salvat viaţa a cel puţin 600 de mii de evrei români. Nici un cuvânt de recunoştinţă, nici un monument, nici o stradă în Israel, care să-i poarte numele” (III, pag.12). C.V.Tudor i-a dezvelit trei statui lui Antonescu în România, dar Năstase îl obligă să fie dărâmate. Oare “nepotul” mătuşii Tamara cunoaşte că mareşalul a avut o moarte de o măreţie antică? Antonescu este poate singurul om din istoria recentă care şi-a comandat singur plutonul de execuţe!  
  
Argeşeanul Antonescu, moldoveanul Ştefan cel Mare (un Napoleon autohton) sunt, după umila-mi părere, cei mai mari români, alături de muscelenii Goleşti şi Brătieni. Din păcate azi nu prea mai avem mari români ci mai curând mari lichele politice care vând pe nimic un popor, o ţară fără asemănare în lume. 
  
Dle profesor,  
  
vă felicit pentru ce aţi realizat la Rucăr (cenaclul, revista şi lansări de carte). Păcat că alţii profită şi încearcă să vă discrediteze şi nu oricine , ci prietenii. Trebuie să ştim că fiecare prieten este un virtual inamic. Cunoscând-ţi duşmanii, de care ne ferim îndeobşte, pe prieteni consideri că-i ai alăturea şi când colo ... Cel puţin duşmanii, de care ne ferim, ne ajută să nu greşim. Îmi cer scuze că poate v-am plictisit cu trăncăneala mea. 
  
Fiind un veac de la naşterea lui Emil Cioran am preferat să-l reînviem fiindcă merită. Subiectivismul său îl întâlnim şi la alţi filozofi, de pildă la Nietzsche care în “Ecce Homo” – scrierea sa cea mai delirantă, în care îşi depăşeşte chiar şi grandoarea îi elogiază pe francezi, făcându-i pulbere pe germanii săi. Dar mă opresc aici pentru că, fără să vreau, am pătruns pe un domeniu care nu este al meu. Aflaţi că numărul 2 al revistei “Muscelul”/2010 a fost premiat la Timişoara unde s-au desfăşurat cursurile de vară al filialelor de Ştiinţe istorice din România. Cu stimă, Vintilă Purnichi  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
A doua scrisoare din Corsica de la prof. Vintilă Purnichi / George Nicolae Podişor : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podişor : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de George Nicolae Podişor
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!