Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Ordinea Zilei > Mobil |   


Autor: Maria Diana Popescu         Publicat în: Ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011        Toate Articolele Autorului

1 si 8 Martie
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 

Grafica - Ion Măldărescu, Agero
 
 
Rădăcinile zilei de 8 martie vin tocmai din istoria îndepărtată a Greciei. Izvoarele atribuie acestei zile festivalul Hilaria, desfăşurat în onoarea zeiţei Cybele, ocrotitoarea pămînturilor şi mama tuturor zeilor din Olimp. Sărbătoarea se regăseşte şi în mitologia romană, cultul ei fiind primul din calendarul roman. După creştinizare, sărbătorile în cinstea zeiţei Cybele au fost înlocuite cu cele ale Mariei, mama lui Iisus. O altă variantă a zilei de 8 martie, numită „Sâmbăta Mamelor”, localizată în postul Paştelui, se regăseşte în Anglia secolului al XVI-lea, cînd toţi muncitorii cu lucrul departe de casă erau liberi să-şi viziteze famiile. Bazele reale ale zilei de 8 martie au fost puse în timpul societăţii comuniste de către Clara Zetkin, o militantă revoluţionară din Wiederau, Saxonia. La Conferinţa Internaţională a Femeilor Socialiste, de la Copenhaga, din anul 1910, Clara Zetkin a lansat propunerea instituirii unei zile a femeii. Ideea a fost îmbrăţişată de forul conducător al conferinţei şi s-a stabilit ca ziua de 8 Martie să fie declarată ca zi de omagiere a femeii din întrega lume, tocmai pentru că în anul 1857, în ziua cu pricina avusese loc la New York o manifestaţie de amploare - protestul ţesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiţionale şi a celor religioase, „în spiritul ateo-materialist al stîngii revoluţionare”.  
 
Revenind la ţara noastră, descoperirile arheologice din vetrele strămoşeşti, mai precis Schela Cladovei, o aşezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la iveală şiraguri de pietricele de rîu vopsite în alb şi roşu. Potrivit cercetătorilor, micile pietre colorate erau înşirate pe aţă şi se purtau la gît, cele două culori simbolizînd geneza şi renaşterea vieţii. Se povesteşte că mărţişorul este „funia anului”, împletită din săptămînile şi lunile celor două anotimpuri străvechi ale calendarului popular - vara şi iarna, simbolizate prin şnurul alb-roşu. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Martie, Martius, „Luna zeului Marte”, cum era denumită, se respecta ca fiind prima lună a anului calendaristic. Mărţişorul oferit odată cu începerea anului nou la 1 Martie, împreună cu urările tradiţionale, era considerat un talisman aducător de noroc, cu o putere magică şi de protecţie asupra celui care îl oferea sau îl purta.  
 
Împletirea celor două culori a fost preluată în timp şi folosită la tradiţia bradului de nuntă, la steagul căluşarilor, la bradul de la sîmbra oilor, la costumele populare, în multe alte obiceiuri străvechi. Cu timpul, 1 Martie şi 8 Martie au devenit sărbători tradiţionale, care cinstesc femeia. Potrivit etnografilor şi folcloriştilor, numele de mărţişor, la fel ca şi numele zilei de marţi şi al lunii martie, primesc încărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeul războiului. Cu mii de ani în urmă, pînă în 153 î.Hr., 1 Martie era ziua echinocţiului de primăvară, dar şi începutul anului pentru multe civilizaţii, printre care şi romanii. Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române, în lucrarea „Sărbătorile la români” aminteşte: „scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca cei cărora li s-a pus şi-l poartă să aibă noroc în decursul anului, să fie deplini sănătoşi şi curaţi ca argintul cu venirea primăverii, şi peste vară să nu-i scuture frigurile. Mărţişorul era mai demult un dar ce-l dau nu numai părinţii fiilor lor, ca în ziua de azi, ci un dar care şi-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie” (Simeon Florea Marian). Din aceeaşi sursă aflăm că, la venirea primăverii, oamenii legau pomii cu funii albe şi roşii, care aveau rolul de a alunga duhurile rele; aflăm că mărţişorul era purtat cu demnitate de către membrii societăţii tradiţionale, evitînd comportamentele neplăcute în timp ce mărţişorul îi împodobeau. Mărţişorul era reprezentat de o monedă de aur legată de şnurul împletit din fir roşu şi alb care se purta pînă înfloreau copacii, moment în care era legat de ramura unui pom, iar cu banul fetele îşi cumpărau brînză, pentru a avea, se spune, tenul alb şi curat tot anul.  
 
Unul din cele patru mituri importante ale poporul român, cel al „Babei Dochia”, se află în strînsă legătură cu obiceiul mărţişorului. Legenda spune că firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrară, care moare şi renaşte la echinocţiul de primăvară. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o afacere, o producţie de serie mică, dar şi un prilej de bucurie, care îşi păstrează cota de prospeţime şi de frumuseţe.  
 
 
 
Maria Diana Popescu, Agero  
 
 
Referinţă Bibliografică:
1 si 8 Martie / Maria Diana Popescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 97, Anul I, 07 aprilie 2011, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Maria Diana Popescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Diana Popescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!