Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Impresii > Mobil |   


Autor: Pompiliu Comsa         Publicat în: Ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014        Toate Articolele Autorului

1 Decembrie 1918-Marea Unire.Ziua Nationala a Romaniei
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
1 Decembrie 1918-Marea Unire. Ziua Naţională a României 
  
Motto: “Cel mai mare duşman al istoriei este uitarea” (Miron Costin) 
  
1 DECEMBRIE 1918 marchează victoria luptei multiseculare a Românilor pentru libertate şi unitate naţional- statală. Marea Unire trebuia consolidată şi apărată în faţa forţelor potrivnice . Unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat, independent şi suveran, reprezenta ţelul suprem pentru care România se angajase în Primul Război Mondial, alături de Antanta. 1 Decembrie 1918 este momentul cel mai însemnat al istoriei noastre, este ziua împlinirilor naţionale. De aceea, 1 DECEMBRIE ESTE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, cea mai bună alegere. Marea Unire a fost înfăptuită şi pecetluită după o sfântă luptă mare. Despre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, un colectiv de istorici din Cluj – Napoca, precizează: ”România a intrat în Primul Război Mondial pentru a elibera teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia Austro-Ungariei. Prin Tratatul din 4 august 1916, cele patru mari puteri ale Antantei au recunoscut dreptul istoric al României asupra acestor teritorii”(1).În acest teritoriu a avut loc etnogeneza românească şi au fiinţat secole de-a rândul formaţiuni statale medievale româneşti, şi că la începutul secolului al XX-lea , românii- deşi fuseseră supuşi unei intense deznaţionalizări- formau majoritatea . Pe plan internaţional, acţiunea pentru unire a Basarabenilor a fost favorizată de Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia (care prevedea drepturile popoarelor la autodeterminare), iar cea a Ardelenilor şi Bucovinenilor de Declaraţia în 14 puncte a preşedintelui SUA, W. Wilson, în care se susţinea necesitatea unei dezvoltări autonome a popoarelor asuprite din Austro-Ungaria. Marea Unire a început prin Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie/9 aprilie 1918.Mai jos prezentăm Actul Unirii. “Decretul regal, dat în Iaşi, la 27 martie/9 aprilie 1918 de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România, a fost publicat în “ Monitorul Oficial”, numărul 8, din 10 aprilie 1918”.(2)Despre Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu România presa vremii a dat publicităţii aceste măreţe evenimente. Astfel, Ziarul “Tribuna”, din 30 martie 1918, a transmis vestea, despre: „ Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, Ziua cea Mare a Unirei.. Dezbaterile din Sfatul Ţării. Tedeum-ul – Actul Unirei”. 
  
„Joi, 28 Noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, în numele suveranităţii naţionale a hotărât : UNIREA NECONDIŢIONATĂ ŞI PE VECIE A BUCOVINEI, ÎN VECHILE EI HOTARE PÂNĂ LA CEREMUŞ, COLACIN ŞI NISTRU, CU REGATUL ROMÂNIEI”(2).„Decretul- lege, din 18 decembrie 1918, cu privire la Unirea Bucovinei cu România a fost publicat în “Monitorul Oficial”, nr. 217, din 19 decembrie 1918”(2).Ziarul “Glasul Bucovinei”, din 29 noiembrie 1918, a anunţat despre “ Cea mai mare sărbătoare a Bucovinei. Împlinirea visului de aur “, prin Hotărârea Congresului Naţional al românilor din Bucovina care a proclamat, la Cernăuţi, la 15/28 noiembrie 1918, Unirea Bucovinei cu România. 
  
Ziarul “ALBA-IULIA” Organ al proclamării unităţii naţionale, din 20 noiembrie - 3 decembrie 1918, Ediţie specială, a scris despre “Unirea Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească cu România. Moţiunea Unirii a fost votată de Adunarea Naţională din Alba Iulia”. 
  
Eminescu spunea: „Cucerirea Moldovei şi Munteniei de români nu este o supunere a altor popoare, ci organizarea economică, socială şi politică, pe care o dau ţării lor în cursul veacurilor”. Pentru a dovedi necesitatea solidarităţii, a coeziunii românilor, a respectului reciproc prezentăm următoarele: În Parlamentul României, Barbu Catargiu-Prim-ministru, la 11 decembrie 1861, când, de fapt s-a rostit pentru prima oară cuvântul România, a spus următoarele: ”/.../ Nu este destul unirea între ţările surori; ne trebuie şi unirea între fiii ei /.../Aşa numai vom păstra locul nostru între naţiile Europei, unde ne aflăm de astăzi înscrişi. /.../” Pe drapelul nostru, înaintea căruia să fim toţi îngenunchiaţi, să scriem astăzi: Toate pentru ţară, nimic pentru noi! Să trăiască România! ” Constantin C. Arion, Ministru de Externe în Guvernul Al. Marghiloman spunea :”Obişnuitul scandal zilnic” din Parlament, mai mult, dezbinarea oamenilor politici,- percepută, în unele momente tensionate ca o discordie,- nu a încetat nici după înfăptuirea idealului de unitate naţională,- cel mai înalt moment din istoria poporului român-o sublimă apoteoză”/.../.(Naţiunea , nr. 175, (641), anul XIII, 20-26 noiembrie 2002, pag. 11) 
  
Cronologia faptelor dovedeşte profunda dorinţă de unire a românilor, de la elite până la locuitorii munţilor. 
  
În aprilie 1918 s-a constituit la Paris Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina, sub preşedinţia lui Traian Vuia. În iunie, s-a format în Italia Comitetul de acţiune al Românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina, condus de Simion Mândrescu. În aceeaşi lună, la Washington, s-a înfiinţat Liga Naţională Română, condusă de V. Stoica. Desfăşurarea accelerată a evenimentelor de pe fronturi, acţiunile popoarelor din Imperiul Austro-Ungar s-au răsfrânt şi asupra românilor. La 29 septembrie/12 octombrie, Conferinţa Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român a adoptat, la Oradea, o Declaraţie prin care se exprima dorinţa naţiunii române din Ungaria şi Ardeal de a-şi hotărî soarta în urma unei adunări naţionale. Ideea a fost reluată în discursul lui Al. Vaida-Voevod din Parlamentul de la Budapesta, în ziua de 5/18 octombrie 1918. La 18/31 octombrie 1918, la Budapesta, a fost constituit Consiliul Naţional Român Central (C.N.R.C.), numit apoi şi Sfatul Naţional, având ca preşedinte pe Ştefan Cicio-Pop. Acesta a fost momentul declanşării revoluţiei naţionale în ţinuturile din Arcul Carpatic şi până la Tisa. La începutul lunii noiembrie,C.N.R.C. şi-a mutat sediul la Arad. Din 2 noiembrie s-a trecut la crearea de consilii naţionale, orăşeneşti , comunale, ca şi a gărzilor naţionale (civice). La 2 noiembrie , la Cluj, a fost ales Senatul Naţional Român din Ardeal, în frunte cu dr. Amos Frâncu. La 11 noiembrie 1918 , la Arad, au fost puse bazele Comandei Supreme a Gărzilor Naţionale Române, cu un Stat Major , în frunte cu maiorul Alexandru Vlad. C.N.R.C. şi-a luat numele de Marele Sfat al Naţiunii Române, şi a lansat la 5/18 noiembrie 1918, un vibrant apel-protest „Către popoarele lumii”, care, în încheiere, conţinea ideea unirii „pe vecie”, cu România. De asemenea, la 7/20 noiembrie, s-a hotărât convocarea Adunării Naţionale, în ziua de duminică, 18 noiembrie /1 Decembrie 1918 şi s-a hotărât ca înaintea începerii Adunării Naţionale se vor face rugăciuni în cele două Biserici din Alba –Iulia, cea ortodoxă răsăriteană şi cea greco-catolică. „Istoria ne cheamă la fapte” se arăta în Convocator. „Veniţi la Alba- Iulia!(2). Alegerea delegaţilor s-a realizat în adunări populare, fiind aleşi reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale, care urmau să prezinte adeziunea la unirea cu România.  
  
Marea Adunare Naţională a fost constituită sub preşedinţia lui Gheorghe Pop de Băseşti. La Alba Iulia, în 18 nov./1 Dec. 1918, cei 1.228 delegaţi/deputaţi, de drept sau aleşi, au hotărât unirea cu România. Rezoluţia de unire, prezentată de Vasile Goldiş, la ora 12.00, a fost votată în unanimitate şi a fost primită cu un mare entuziasm de cei peste 100.000 de români prezenţi la Alba- Iulia. Maniera democratică în care s-a hotărât unirea, participarea masivă a populaţiei de pe întregul teritoriu unit cu România, conferă o notă de specificitate istoriei românilor în anul 1918. La 1/14 decembrie 1918, o delegaţie, în frunte cu Vasile Goldiş şi Al.Vaida-Voevod, Miron Cristea, Iuliu Hossu, s-a deplasat la Bucureşti, pentru a prezenta regelui Ferdinand şi guvernului Actul Unirii, punându-se temeliile reîntregirii Statului Naţional. S-a instituit un Mare Sfat Naţional, prezidat de Gheorghe Pop de Băseşti, un Comitet Executiv numit Consiliu Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi Ţinuturilor româneşti din Ungaria, în frunte cu Iuliu Maniu, cu sediul la Sibiu, care a fiiinţat până în toamna anului 1919. La 11 decembrie Consiliul Dirigent lansa un apel „Către Naţiunea Română”. La 11/24 decembrie 1918 prin Decretul-Lege nr. 3631 se consfinţea Marea Unire. “Unirea de la 1 Decembrie 1918 are o serie de trăsături specifice: armata română nu a fost prezentă la Alba Iulia;/ ... / solidaritatea naţională a funcţionat la cel mai înalt nivel; alegerea celor 1.228 de delegaţi printr-o procedură democratică;/ ... / actul istoric de la 1 Decembrie a avut un caracter plebiscitar; prevederile Rezoluţiei de unire demonstrează maturitatea şi europenismul elitei politice româneşti, care a hotărât Unirea cu România, cu gândul unei convieţuiri paşnice cu minorităţile, care până în clipa Unirii aparţinuseră, prin etnie, opresorului de la Viena sau Budapesta” . (1) 
  
Desăvârşirea unităţii naţional-statale în anul 1918, prin integrarea noilor provincii unite, şi crearea României Mari sau a României Reîntregite a avut consecinţe multiple, pe mai multe planuri:  
  
1.Teritorial. România, cu o suprafaţă de 295.049 km.p. , reprezenta 2,52%, din suprafaţa Europei, ocupând locul al 10-lea între ţările din Europa.  
  
2.Populaţia. Marea Unire a avut ca urmare aproape dublarea populaţiei, de la 7.9 milioane locuitori, la 14.669841 locuitori, devenind a opta din Europa după mărimea populaţiei. 
  
3. România în relaţiile internaţionale. România a susţinut menţinerea graniţelor şi apărarea păcii. Guvernul Român s-a situat alături de democraţiile occidentale. România s-a preocupat de recunoaşterea pe plan internaţional a Unirii din 1918 şi pentru apărarea integrităţii teritoriale.  
  
4. Economic. A avut urmări deosebit de importante. 
  
5. Viaţa culturală, educaţia şi ştiinţa. Afirmarea culturii române moderne constând în organizarea instituţiilor de cultură, înfiinţarea radioului ş.a., legăturile cu cultura occidentală. Bucureştiul era supranumit “Micul Paris”. Deja în  
  
anul 1930, circa 70 % dintre orăşeni şi circa50 % dintre săteni erau ştiutori de carte. O pleiadă de personalităţi de mare valoare s-au afirmat în ţară şi în străinătate în multe domenii ale ştiinţei şi culturii, ca: Henri Coandă, Nicolae Paulescu, Constantin I.Parhon, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe I. Brătianu, Mircea Eliade, Nicolae Titulescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi ş.a. 
  
6. Militar. A cunoscut o creştere deosebită a capacităţii de apărare a Patriei. 
  
La sfârşitul anului 1918 după 825 de zile de la declanşarea războiului de eliberare, un milion de români puseseră viaţa lor la temelia edificiului naţional.“Delegaţii României, dr. I. Cantacuzino şi N. Titulescu, au semnat la Trianon Tratatul cu Ungaria, prin care era recunoscută unirea de la Alba-Iulia. / ... / Tratatele de pace din anii 1919-1920 au o uriaşă importanţă pentru Români . Marile puteri au recunoscut hotărârile de Unire de la Chişinău, Cernăuţi, şi Alba-Iulia, precum şi contribuţia şi jertfele României pentru victoria Antantei în Primul Război Mondial “.(1) Tratatul de Pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, i-a dat consacrarea internaţională.  
  
Datele au fost luate din cărţile: 
  
1.ISTORIA ROMÂNIEI COMPENDIU, acad.prof.univ.dr. Ioan-Aurel Pop. Ioan Bolovan, coordonatori şi colectiv, (Institutul Cultural Român) ACADEMIA ROMÂNĂ –Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca,  
  
2. UNIREA BASARABIEI ŞI A BUCOVINEI, 1917-1918. DOCUMENTE. Antologie de Ion Calafeteanu şi Viorica-Pompilia Moisuc. EDITURA HYPERION Chişinău, 1995. 
  
3. CULEGERE DE TEXTE PENTRU ISTORIA ROMÂNIEI, VOL. I. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti-1977, de Acad.Ştefan Pascu şi colaborator. 
  
4. Mihai Eminescu. Scrieri esenţiale. Vol. 4 Corespondenţă. Ed. Fortuna 2003 
  
Prof.univ.asoc. Pompiliu COMŞA 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
1 Decembrie 1918-Marea Unire.Ziua Nationala a Romaniei / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1153, Anul IV, 26 februarie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!