Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Ion Untaru         Publicat în: Ediţia nr. 958 din 15 august 2013        Toate Articolele Autorului

15 august: Adormirea Maicii Domnului
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

La trecerea din această viaţa pământească, Sfânta Născătoare de Dumnezeu, spune tradiţia, a fost înştiinţată de acelaşi Înaintestătător între îngeri, Arhanghelul Gavriil care şi cu privire la Naşterea Domnului o vestise, că a sosit timpul să se mute în Împărăţia cea veşnică a Fiului şi Dumnezeului său, ocazie cu care i-a înmânat şi o stâlpare de finic. Unii dinte sfinţii Părinţi ai Bisericii spun că avea, după socotelile lumii acesteia, între 59 şi 69 de ani. Printre cei care au socotit aceste lucruri se numără: Eusebiu episcopul Cezareei, Nichifor Calist, sfântul apostol Evod (unul din cei 70), Ipolit, Meliton episcopul Sardelor, Epifanie, Gheorghe Chedrin, Sfântul Andrei Ierusalimiteanul, Sfântul Simeon Metafrast, Sfântul Meletie Atenianul dar şi mulţi alţii, chiar şi în zilele noastre. Dar dacă Domnul a binevoit să lase data neprecizată, nici noi să nu ispitim mai mult decât trebuie taina. Şi atunci făcându-se un vuiet prevestitor, sfinţii Apostoli, mai puţin Toma, au fost aduşi din toate colţurile lumii, pe norii cerului, pentru a-şi lua rămas bun de la Maica Vieţii. Printre ei tradiţia a reţinut şi pe Apostolul Pavel, Dionisie Areopagitul, Ierotei si Timotei. A fost condusă într-un pat împodobit, cu făclii, cu cântări ale credincioşilor dar şi ale îngerilor din cer. Înmomântarea a avut loc satul Ghetsimani de lîngă Muntele Eleon, pentru că acolo, în valea lui Iosafat, se afla şi mormântul drepţilor ei părinţi, Ioachim şi Ana, şi al Dreptului Iosif, logodnicul său, adică între Ierusalim şi Muntele Eleonului. Apostolii au rămas trei zile şi trei nopţi priveghind mormântul, auzindu-se neîncetat cântări de glasuri îngereşti. Nouă poate să ni se pară că din întâmplare sfântul Apostol Toma nu s-a aflat printre ei, deşi, sigur, nu este o întâmplare. La sosirea sa, plângea cu amar că nu a fost de faţă să-şi ia şi el rămas bun de la Maica Domnului şi a rugat pe ceilalţi să fie deschis mormântul. Iar la deschidere au constatat că acesta era gol şi în el se afla numai giulgiul care mărturisea despre ridicarea ei la cer. Trupul Maicii Domnului care este şi Maica noastră a tuturor credincioşilor dar şi Maică a Vieţii, nu putea să fie prins de putreziciunea morţii care stăpâneşte destinele acestei lumi!  

Între cei care au comentat Adormirea Maicii Domnului în primele secole creştine au fost Sfântul ieromartir Dionisie Areopagitul (sec. I), Meliton de Sardes (sec. II), Sfântul Epifanie al Ciprului (sec. IV) şi Sfântul Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului (sec. V). Mai târziu Nicephorus Callistus va cuprinde în a sa Historia Ecclesiastica o privire de ansamblu şi cât mai completă, bine documentată, cu numeroase şi pilduitoare învăţăminte în sec. XIV. Despre tradiţia care a făcut să se nască şi să se perpetueze celebrarea Adormirii Maicii Domnului, au mai scris Ioan al Tesalonicului, Modest al Ierusalimului, Andrei al Cretei, Germanos al Constantinopolului, Ioan Damaschinul, Teodor Studitul dar şi părinţii bizantini de mai târziu: Isidor al Tesalonicului, Sfântul Grigorie Palama, Nicolae Cabasila şi alţii. Ridicarea la cer cu trupul a Maicii Domnului este şi pârga învierii noastre la a doua venire a lui Hristos. Mărturia cinstirii Sfintei Născătoare de Dumnezeu o constitue numărul mare de biserici din ţara noastră cu hramul Adormirea sau Naşterea Maicii Domnului, postul premergător de două săptămâni care este primit cu duhovnicească bucurie de credincioşi, slujbele frumos împodobite cu pricesne şi îngereşti cântări, dar mai ales pelerinajele din ce în ce mai numeroase, legate de vindecările şi minunile care însoţesc aceste pelerinaje, tot atâtea dovezi ale dreptei mărturisiri de credinţă. În felul acesta, mormântul în sine devine un punct obligatoriu de trecere spre Împărăţia lui Dumnezeu şi nu mai trebuie privit cu teamă ci întâmpinat cu smerenie, cu stoicism dar şi cu nezdruncinată încredere în Cuvântul lui Dumnezeu! Prezenţă discretă în întreaga sa viaţă dar şi în Sfânta Scriptură, Maica Domnului ne dă exemplu de demnitate, iubire de mamă, chip dumnezeiesc de modestie şi suferinţă în tăcere, chiar şi atunci când prin sufletul ei a trecut sabia durerii. Este oglinda spre care tinde orice suflet de mamă, soră, soţie, care caută propria sa zidire duhovnicească, şi care găseşte în interiorul sufletului său resursele pentru a face faţă tuturor încercărilor vieţii. Dar înainte de toate, smerenia sa care este cu adevărat dumnezeiască: Măreşte sufletul meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile (Luca 1.46-48).  

Smerenie care, cu cât este mai adâncă, cu atât mai uşor îi va fi sufletului să se înalţe către Domnul.  

Iar cuvintele din imnul magnificat să le avem pururea în faţa ochilor, toţi cei care dorim mântuirea sufletelor noastre.  

Referinţă Bibliografică:
15 august: Adormirea Maicii Domnului / Ion Untaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 958, Anul III, 15 august 2013, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Untaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!